DEZBATERE LIBERTATEA.RO: Învăţământul românesc, între CEASLOVUL LUI CREANGĂ şi ŢĂRANUL CU MASERATI

COPIII NOŞTRI, JERTFA SISTEMULUI ÎN DERIVĂ

Cei mai afectaţi de schimbările ultimilor 20 de ani au fost, de fiecare dată, elevii claselor a VIII-a. Din 1990 până în prezent, generaţii întregi au trecut, pe rând, prin examen de admitere în liceu, examen de capacitate, teste naţionale, teze cu subiect unic şi evaluare naţională. Regulile se schimbau, adesea, în timpul anului şcolar, bulversându-i şi mai tare pe elevii şi aşa nu tocmai bine ancoraţi în sistem.
Efectele se vedeau după patru ani, la Bacalaureat, atunci când absolvenţii de gimnaziu, admişi în ciclul superior pe baza mediilor frumoase din V-VIII, nu erau în stare, nici după încercări repetate, să treacă „examenul de maturitate”. Cu puţin noroc, însă, atât cât să obţină o medie de 6, bacalaureaţii aveau locul asigurat în învăţământul superior. Aceasta pentru că universităţile au lăsat de mult garda jos şi au primit studenţi cu braţele deschise şi locuri suplimentate la buget. Până la urmă, o vorbă veche printre studenţi – „Nu e greu să intri, mai greu e să termini” – este mereu valabilă.
Dezastrul în educaţie a fost recunoscut oficial în ultimii ani, când Bacalaureatul a fost, zile la rând, subiect de Breaking News. În aceste condiţii, se impunea o nouă reformă, aşa că, începând de anul acesta, nota de la examenul de evaluare naţională contează în proporţie de 75% pentru admiterea la liceu, iar la facultate nu mai intri sub nicio formă pe baza notelor obţinute în cei patru ani de liceu.

CE NE REZERVĂ VIITORUL

Actualul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, a introdus noi măsuri, în speranţa că va salva învăţământul românesc. Astfel, elevii vor avea de susţinut evaluări din doi în doi ani – în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Aceste evaluări au fost introduse în sistem pilot, dar, dacă totul merge bine, iar rezultatele sunt cele aşteptate, vor fi implementate la nivel naţional.
De asemenea, începând cu 2015, se impune o medie de cel puţin 5 pentru admiterea la liceu.
Mai interesantă şi, totodată, îndrăzneaţă este intenţia ca, începând din 2019, evaluările naţională, admiterea la liceu şi Bacalaureatul să fie după modelul testelor PISA, care se axează pe interdisciplinaritate, deci cunoştinţe generale solide.

UN BILANŢ POLITIC

Din 1990 până acum, la cârma Ministerului Educaţiei s-au perindat nu mai puţin de 18 miniştri, cei mai longevivi dintre ei fiind social-democrata Ecaterina Andronescu, poreclită şi ”Abramburica” pentru legile contradictorii şi păguboase pentru sistem pe care le-a adoptat, liberalul Andrei Marga – cel despre care se spune că a fost singurul ministru capabil să facă reformă în Educaţie, mai ales că a avut şansa de a rezista pe parcursul a trei guverne: Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu  – şi  un alt social-democrat, istoricul Liviu Maior.
La ora actuală, învăţământul românesc pendulează între precaritate financiară, compensată de dorinţa unora – dascăli şi elevi, puţini la număr – de a face performanţă, şi promiscuitatea unora dintre beneficiari care ne fac celebri în sens negativ.
Să nu uităm, însă, că anual, peste 7.000 de absolvenţi de liceu îşi continuă studiile în străinătate. Din păcate, dintre aceştia doar puţini se mai întorc în România.

TU CE SISTEM DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎŢI DOREŞTI PENTRU COPILUL TĂU? SUNT EVALUĂRILE DESE O METODĂ EFICIENTĂ DE RESPONSABILIZARE A ELEVULUI ŞI UN PAS CĂTRE SALVAREA ŞCOLII ROMÂNEŞTI?

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro