Donald Trump a cerut unei țări cu doar 18.000 de locuitori să primească imigranți deportați din SUA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Administrația Trump a cerut ca micul stat insular Palau, situat în Pacific, să accepte solicitanți de azil aflați în prezent în Statele Unite, într-un efort mai amplu al guvernului american de a expulza migranți în țări terțe, diferite de cele de origine, relatează The Guardian.
Cuprins:
Nu se știe câte persoane ar urma să fie deportate în Palau
Palau, o națiune cu aproximativ 18.000 de locuitori, aflată la est de Filipine, analizează în prezent un proiect de acord care ar permite relocarea în țară a „cetățenilor țărilor terțe” care solicită protecție internațională și care nu pot fi repatriați.
Documentul nu specifică câte persoane ar urma să fie transferate și nici ce beneficii ar primi Palau în schimbul acceptării acestora. Se menționează însă că ambele părți vor analiza cererile de azil, statut de refugiat sau protecție temporară, fără a include minori neînsoțiți în cadrul acestui acord.
O scrisoare a președintelui Palau, Surangel Whipps Jr., consultată de The Guardian, arată că discuțiile sunt într-un stadiu incipient, iar țara își rezervă dreptul de a decide individual dacă va accepta sau nu fiecare solicitant.
Demersuri similare în zeci de țări
Această propunere se înscrie într-un șir de inițiative ale administrației Trump de a muta migranți din SUA în state îndepărtate. O decizie recentă a Curții Supreme a deschis calea pentru relocarea migranților în țări care nu sunt cele de origine, măsură deja aplicată în cazuri din Sudanul de Sud și Eswatini.
Doris Meissner, fostă comisară a Serviciului de Imigrare și Naturalizare din SUA și actuală expertă în cadrul Institutului pentru Politici Migraționale, afirmă că inițiativa privind Palau reflectă alte demersuri similare făcute de administrația Trump în relația cu zeci de țări.
Scopul, susține ea, este în mare parte intimidarea comunităților de imigranți din SUA prin perspectiva trimiterii în locuri izolate, unde nu au nicio conexiune.
Spre deosebire de Statele Unite, Palau nu este parte a Convenției ONU privind refugiații, ceea ce înseamnă că nu are obligații internaționale privind protecția acestora. Proiectul de acord stipulează că statul insular va acționa conform propriei constituții și principiilor sale umanitare.
Palau a analizat cererea SUA
Recent, președintele Palau a convocat o reuniune cu congresul și liderii tradiționali pentru a analiza cererea americană. După întâlnire, biroul prezidențial a emis o declarație în care reafirmă parteneriatul istoric cu SUA, dar subliniază că este nevoie de mai multe informații înainte de a lua o decizie.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că aplicarea politicilor de imigrație ale administrației Trump este o prioritate, iar cooperarea cu alte guverne este esențială pentru controlul migrației ilegale și asigurarea securității frontierelor.
Palau beneficiază de un acord de Liberă Asociere cu SUA (COFA), prin care primește sprijin financiar semnificativ. În 2023, finanțarea prin acest acord a reprezentat aproape o treime din bugetul guvernamental al țării.
Relațiile geopolitice din regiune ar putea fi afectate
Acest fapt, susține analista Camilla Pohle, ar putea face ca liderii din Palau să se simtă presați să accepte propunerea, temându-se de posibile represalii financiare dacă refuză.
Pohle avertizează că o asemenea înțelegere nu aduce niciun beneficiu real pentru Palau și poate afecta pe termen lung relațiile geopolitice în regiune.
Combinată cu retragerea SUA din angajamentele climatice — o temă crucială pentru statele insulare — această politică ar putea oferi Chinei oportunități strategice în zonă.
Aceasta nu este prima solicitare de acest fel adresată Palau de către Statele Unite. În 2009, națiunea insulară a acceptat relocarea a 17 musulmani uiguri deținuți anterior la Guantánamo Bay.
