Cuprins:
Militarii SUA desfășurați în Europa
Aproximativ 35.000 de militari activi ar putea fi relocați din Germania, într-o mișcare care ar tensiona și mai mult relațiile dintre SUA și Europa. Surse apropiate administrației americane au declarat pentru The Telegraph că Trump devine tot mai frustrat de faptul că Europa „pare să împingă spre război”.
În prezent, circa 160.000 de militari americani activi sunt staționați în afara Statelor Unite, o mare parte dintre aceștia aflându-se în Germania.
„Deși niciun apel spre înarmare specific nu este iminent, armata SUA ia întotdeauna în considerare redistribuirea trupelor în întreaga lume pentru a răspunde cât mai bine amenințărilor actuale la adresa intereselor noastre”, a declarat Brian Hughes, purtător de cuvânt pentru securitatea națională a SUA.
Ungaria votează angajamentul de a sprijini Ucraina
Potrivit The Telegraph, președintele american ia în considerare redesfășurarea trupelor din Germania în Ungaria, țară care a menținut o relație apropiată cu Rusia.
La summitul de urgență al UE de la Bruxelles de joi, premierul ungar Viktor Orbán și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca un angajament de a spori sprijinul pentru Ucraina, care fusese semnat de toate celelalte state membre.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e9113344388d134c6426393cde2e4ad2.jpg)
Orbán a menținut o relație relativ apropiată cu Rusia, opunându-se adesea sancțiunilor UE împotriva Moscovei.
Se pare că Trump ia în considerare repoziționarea unor trupe americane în Europa astfel încât să se concentreze în jurul țărilor NATO care și-au mărit cheltuielile pentru apărare pentru a atinge țintele de PIB.
Aceasta face parte din planurile administrației de a redesena angajamentul NATO într-un mod care favorizează țările membre cu cheltuieli mai mari pentru apărare.
Implicațiile aduse de o retragere a lui Trump din NATO
Trump a criticat în mod repetat țările NATO pentru că nu ating obiectivul actual de cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare, argumentând că disparitatea pune o povară nedreaptă asupra Statelor Unite.
Joi, el a sugerat că SUA ar putea să nu apere aliații NATO care nu îndeplinesc țintele sale de cheltuieli, ca parte a unei restructurări majore a alianței.
„Când am venit la NATO, când am avut prima mea întâlnire, am observat că oamenii nu-și plăteau deloc facturile, și am spus că ar trebui să aștept până la a doua mea întâlnire. Și am făcut-o. Și am adus asta în discuție, și am spus, «dacă nu vă plătiți facturile, nu vom participa. Nu vă vom proteja»”, a spus Trump, reporterilor în Biroul Oval.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ced1fbe9541fceb188fe48b169051f29.jpg)
În primul său mandat, Trump a ordonat retragerea a aproape 12.000 de militari din Germania, unde SUA aveau mai multe facilități militare majore, inclusiv Baza Aeriană Ramstein, cartierul general pentru Comandamentul European al SUA.
Însă mișcarea a fost oprită de Joe Biden în urma criticilor pe scară largă din partea Congresului.
Germania va relaxa restricțiile privind împrumuturile
Mai devreme în această săptămână, cele două partide politice care se așteaptă să formeze următorul guvern german au convenit să relaxeze restricțiile constituționale ale țării privind împrumuturile, permițând cheltuieli de un trilion de euro pentru apărare și infrastructură.
Este o schimbare majoră în cultura politică germană aversă la datorii, respingând înțelepciunea economică convențională care a dominat mult timp cea mai mare economie a Europei și una dintre cele mai bogate țări din lume.
Temerile că SUA își vor retrage trupele de pe continent mocnesc de ceva timp
Înaintea Conferinței de Securitate de la München, șeful Christoph Heusgen a declarat: „SUA vor anunța probabil o retragere masivă a soldaților americani din Europa”.
JD Vance, vicepreședintele, a lansat ideea că America ar putea reconsidera prezența sa militară în Germania, legând angajamentele americane de apărare continuă de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d621aef721038c970c8d133f5394169c.jpg)
Vorbind la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC) din Washington luna trecută, el a spus: „Întreaga apărare a Germaniei este subvenționată de contribuabilul american. Există mii și mii de trupe americane în Germania astăzi. Credeți că contribuabilul american va accepta asta dacă ajungeți la închisoare în Germania pentru că ați postat un tweet răutăcios? Desigur că nu”.
În ianuarie, s-a raportat că președintele vrea să reducă contingentul american din Europa cu 20% și intenționează să ceară o „contribuție financiară” pentru întreținerea trupelor rămase.
Europa, care s-a temut de mult timp că Trump i-ar putea abandona, a lansat joi o zi de discuții de urgență într-o încercare de a-și consolida propria securitate.
Douăzeci de țări ar putea adera la planul lui Sir Keir Starmer de a desfășura trupe de menținere a păcii în Ucraina ca parte a unei reglementări post-război.
Oficiali britanici au declarat că grupul de țări, format „în mare parte din parteneri europeni și din Commonwealth”, a avut o nouă rundă de discuții privind strategia.
Marea Britanie și Franța conduc eforturile de a forma o așa-numită „coaliție a celor dispuși” pregătită să pună cizme pe teren pentru a susține orice acord de încheiere a războiului de trei ani dintre Rusia și Ucraina.
Liderii europeni au continuat cu sprijinul lor pentru Ucraina
„Realizarea «păcii prin putere» necesită ca Ucraina să fie în cea mai puternică poziție posibilă, cu propriile capacități militare și de apărare robuste ale Ucrainei ca o componentă esențială”, a spus o declarație comună.
„Uniunea Europeană rămâne angajată, în coordonare cu parteneri și aliați cu vederi similare, să ofere sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic sporit Ucrainei și poporului său”, continuă declarația.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a396c1c7076cf6cec0153467ee195638.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_3ae7b384fbbc02803f60512679f2b6df.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ab97523dc3e6e50ab2dc3f546d965659.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2530bfae8552df1c14d23b461349ddfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_225f2011e91fb0208faa821fac0a5139.jpg)