Dosarul „Mineriadei” din iunie 1990 se întoarce la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei

Decizia instanței de a reface ancheta în dosarul „Mineriadei”

Pe scurt, instanța le-a dat dreptate avocaților apărării, care au reclamat numeroase „găuri” în modul în care a fost construit dosarul. Astfel, judecătorii au constatat că rechizitoriul este „neregulat”. Mai exact, procurorii nu au descris suficient de clar faptele de care sunt acuzați greii regimului de după ’89 și nici nu au analizat corect probele.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

În același timp, instanța a decis să elimine din dosar toate declarațiile pe care inculpații le-au dat, de-a lungul anilor, în fața Comisiilor parlamentare de anchetă. Acestea nu mai pot fi folosite împotriva lor în proces.

Din cauza acestor erori, întregul dosar este restituit Parchetului Militar. Procurorii trebuie acum fie să repare greșelile, fie să decidă dacă mai pot susține acuzațiile în această formă.

Cine plătește factura pentru restituirea dosarului „Mineriadei” la Parchetul Militar

Judecătorii au stabilit onorariile pentru armata de avocați din oficiu care îi reprezintă pe inculpați și pe cele câteva mii de victime:

• Câte 500 de lei pentru avocații liderilor politici (onorariu parțial);
• Sume de peste 5.000 de lei pentru fiecare avocat care reprezintă grupurile uriașe de victime și urmași.

Toate aceste costuri, precum și restul cheltuielilor de judecată, vor fi suportate de la bugetul de stat.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Decizia de astăzi nu este definitivă, dar este o piedică majoră. Procurorii au la dispoziție 3 zile să conteste hotărârea. Dacă decizia rămâne în picioare, „Dosarul Mineriadei” riscă să intre din nou într-un sertar pentru o perioadă nedeterminată, amânând încă o dată momentul unui verdict final pentru evenimentele vara anului 1990.

Cronologia „dosarului Mineriadei”

Imediat după evenimente, s-au deschis câteva dosare, dar acestea s-au concentrat pe „huliganii” din Piața Universității, nu pe cei care au orchestrat represiunea. Până în 2000, cercetările împotriva liderilor politici au fost practic blocate sau au primit rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.

În 2005, sub presiunea publică și a schimbărilor politice, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru evenimentele din iunie 90. Totuși, în 2007, procurorii au decis din nou scoaterea sa de sub urmărire penală. Dosarul a fost „plimbat” între parchete și închis de mai multe ori pe motiv că faptele s-au prescris.

Momentul de cotitură a venit de la Strasbourg. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat România să redeschidă ancheta în 2014, afirmând că aceste crime împotriva umanității nu se prescriu niciodată și că statul are datoria să afle adevărul pentru victime.

În 2015, dosarul a fost redeschis oficial, în 2017 procurorii militari îi trimiteau în judecată pe Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu pentru infracțiuni împotriva umanității. Ulterior, în perioada 2019-2020, ÎCCJ a decis că rechizitoriul este nul și că probele au fost strânse „nelegal”. În acel moment, dosarul a fost trimis înapoi la Parchetul Militar pentru a fi refăcut de la zero.

După încă patru ani de refacere a anchetei, procurorii au retrimis dosarul în instanță în vara anului 2024. Până la decizia de astăzi, procesul se afla în faza de cameră preliminară, unde judecătorii verificau din nou dacă de data aceasta procurorii au „scris corect” acuzațiile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE