Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe”

Mâncarea, mai sănătoasă pe vremea lui Ceaușescu

Câteva dintre reperele sondajului arată că o parte a respondenților sunt nostalgici după o perioadă neagră a țării noastre, în timp ce aproximativ jumătate dintre tinerii chestionați mai degrabă văd cu ochi buni pe fostul dictator și practici condamnate oficial de instituțiile statului, România având un raport de condamnare a regimului comunist.

48,4% dintre cei chestionați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 65,1% că era mai puțină corupție, iar 66,2% că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 85,1% că mâncarea era mai sănătoasă, cu toate că 80,9% recunosc că era mai puțină libertate și 59,2% că regimul e responsabil de abuzuri și crime

Evenimentul a fost deschis de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, mâna dreaptă a lui Ilie Boloja. „Trăim vremuri complicate” a subliniat Jurca, punctând că e greu de crezut că într-o societate europeană democratică pot fi asemenea cifre privind raportarea la comunism. Jurca nu s-a referit însă la rolul esențial al IICCMER, structură din subordinea Guvernului, în condițiile în care instituția era pe o listă a instituțiilor care urmau să fie parte a comasării cu alte structuri.

Imediat după cel mai înalt demnitar din statul român care a fost prezent, cuvântul a fost luat de Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, istoric de profesie. Șandru a precizat că ar trebui să existe două „demersuri esențiale ale Guvernului”: i) elaborarea planului național pentru conștientizarea crimelor comunismului; ii) crearea unui site care să demonteze cele mai cunoscute mituri legate de regimul comunist. Iar acest site să fie gata în toamna acestui an.

Șandru a subliniat că România se află la „un singur pas de un scenariu catastrofic”, date fiind tendințele din societate, subliniind că „și cuvintele pot deveni gloanțe”. De altfel, Șandru a pledat pentru adoptarea unei legi care să condamne celebrarea regimului comunist și cultul personalităților legate de acest regim.

Remus Ștefureac, șeful institutului care a realizat cercetarea- INSCOP- a avut numeroase considerații legate de sondaj, pe lângă cifrele brute. Pe lângă punctarea faptului că o cauză a ceea ce a reieșit din sondaj este legată de războiul informațional, Remus Ștefureac a subliniat că pe un asemenea trend, partidele extremiste ar putea ajunge la următoarele alegeri parlamentare la 60%, după ce bazinul lor la ultimul scrutin pentru parlamentar a fost o de o treime.

De altfel, Ștefureac a menționat faptul că dacă în 2014, la un studiu precedent, regimul comunismt era văzut mai degrabă „un lucru bun” de 45%, 11 ani mai târziu procentul a ajuns la 55,8%.

Explicațiile specialiștilor

Pentru a dezbatere pe tema sondajului INSCOP, IICCMER a invitat un istoric (Adrian Cioroianu), un politolog (Cristian Preda), un profesor de relații internaționale (Valentin Naumescu) și o jurnaistă (Magda Grădinaru). Iar fiecare a avut păreri diferite despre situație și abordarea problemei.

De exemplu, Adrian Cioroianu a pledat pentru o educație timpurie a elevilor privind regimul comunist din România, nu în clasa a XII-ea, în condițiile în care aceștia oricum au acces la informații sensibile încă din clasele primare, așa că tema comunismului nu ar fi prea mult.

Cristian Preda, fost decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, a punctat faptul că vede lucrurile în termeni ideilogici: i) principalul partid de stânga din România, adică PSD, nu a fost niciodată anticomunist; ii) PNTCD, principalul partid anticomunist din anii 90, a dispărut, în urma reformelor făcute în anii 1996-2000; iii) PNL s-a separat de comunism doar în anii 2000, după dispariția PNȚCD.

În schimb, Valentin Naumescu a vorbit de neglijența societății și confortul pe care l-au avut autoritățile, inclusiv pe temele din educație. Dezbaterea nu a fost lipsită de tensiuni. Ciristian Preda și Adrian Cioroianu s-au contrat pe tema de raportare a unor realități, cum a fost cea legată de mâncare. Preda a vorbit de truismul privind specificul „roșiei românești cu gust”, precizând că și cele din alte state au gust. De asemenea, a subliniat faptul că „mâncarea era mai rară”, o realitate de necontestat, inclusiv prin datele din sondaj, unde respondenții știau de cartelele privind alimentele.

Pe de altă parte, Magda Grădinaru a vorbit despre diferențele între centru și teritoriu, de la infrastructură la cultură. Pe tema culturii, Cioroianu a amintit faptul că niciun guvern al României nu a respectat legislația privind furnizarea de cărți către bibliotecile publice, în funcție de numărul de locuitori, spre deosebire de alte state care ajung ca aproape un sfert din tiraje să le trimită în bibliotecile publice.

Temerile pentru viitor

Chestionați de moderatoarea evenimentului, Oana Marinescu, care ar putea fi cele mai mari temeri pentru viitorul apropiat, Naumescu a atras atenția că viitoarele alegeri ar putea să dea un semnal problematic: „să se formeze acea masă critică și un extremist să câștige alegerile”.

În schimb, Adrian Cioroianu a pledat pentru teme și discursuri care să țină cont și de factorul emoție, pentru că fără aceasta e greu de combătut o nemulțumire generalizată. Pe de altă parte, Magda Grădinaru a avansat ideea ajungerii într-o zonă gri, dacă nu sunt luate măsuri.

Politologul Cristian Preda a punctat că un pericol este ca partidele care acum asigură guvernarea să nu se „contamineze” de discursuri care împrumută din ideile partidelor extremiste și ne ducă spre un regim cu tendințe autoritare. În schimb, Preda a subliniat că în România nu mai există pericolul unui regim comunist.

Metodologie a cercetării

Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Foto: INQUAM Photos / Malina Norocea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE