Dosarul exploziei de la Crevedia: patronii firmei Flagas vor comisie rogatorie la poalele muntelui Everest

Statul Nepal nu are o misiune diplomatică oficială în România

Avocatul celor doi inculpați ținea neapărat să o citeze pe Susila Sunuwar prin comisie rogatorie la poalele Muntelui Everest, în limba nepaleză, deși femeia a fost informată cu privire la proces prin scrisoare recomandată, adresată Ambasadei Nepalul în Germania.

Statul Nepal nu are o misiune diplomatică oficială în România, ci doar un consul onorific. Din acest motiv, relațiile diplomatice și serviciile consulare se realizează prin intermediul misiunii diplomatice de la Berlin.

Dosarul exploziei de la Crevedia se află în faza de cameră preliminară pe rolul Judecătoriei Răcari, unde avocatul patronilor Flagas SRL, Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, a ridicat la termenul din data de 10 decembrie 2025 problema lipsei de procedură în privința citării numitei Susila Sunuwar, soția nepalezului Kumar Ramesh Sah, ucis în urma deflagrației.

Sunuwar nu indică doar numele de familie, ci și apartenența la un grup etnic indigen din regiunile muntoase ale Nepalului de Est, anume grupul Kirat-Koinch, care ocupă zona de la poalele muntelui Everest.

Deși grupul vorbește limba oficială, nepaleza, are o limbă proprie (din familia tibeto-birmană) și alfabet propriu (Jenticha), adică motive în plus pentru apărare în a susține, eventual, că soția nepalezului ucis n-a beneficiat de toate garanțiile procesuale.

Deși Judecătoria Răcari a respins acest capăt de cerere, motivul rămâne valabil pentru contestația care se va judeca pe rolul instanței ierarhic superioare, anume Tribunalul Dâmbovița.

Avocatul inculpaților: Citarea părții civile în Nepal, nu în Germania

Libertatea a consultat Încheierea din data de 10 decembrie 2025 a Judecătoriei Răcari, pentru a reda conținutul dezbaterilor din procedura de cameră preliminară.

Reamintim că aceasta este o fază premergătoare procesului pe fond, în care se dezbat chestiuni procedurale și de legalitate a administrării probelor, etapă în care Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă vor încerca să obțină restituirea dosarului la Parchet.

• „O altă chestiune prealabilă învederată de către domnul avocat al inculpaţilor (…) este cu privire la partea civilă (Susila Sunuwar – n.r.) care este cetăţean nepalez şi soţia unuia dintre foştii angajaţi ai (Flagas SRL – n.r.) care a decedat în urma incendiului respectiv.
• În privinţa citării acesteia prin scrisoare recomandată trimisă în (Berlin – n.r.) la (Ambasada – n.r.) Nepalului în (Germania – n.r.), consideră că în mod greşit s-a aplicat temeiului art. 259 CPP alin. (9).
• Depune la dosarul cauzei înscrisuri extrase din rechizitoriu cuprinzând declaraţia numitei (Susila Sunuwar – n.r.) audiată de către autorităţile nepaleze în (Germania – n.r.) la data de 13 decembrie 2023, însă din declaraţie nu reiese faptul că numita şi-a ales domiciliul procesual la această instituţie aşa cum este menţionat la pagina 523 din rechizitoriu la poziţia 38 în rândul părţilor civile.
• (…) Cu privire la scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresa Ambasadei Nepalului în (Berlin, Germania – n.r.) către numita (Susila Sunuwar – n.r.), arată că în cuprinsul acesteia se află notat cu pixul două termene de judecată şi anume 05.11.2025 şi 10.12.2025.
• Învederează instanţei existenţa unui element de extraneitate, iar procedura comisiei rogatorii nu face decât să confirme că în această cauză nu se poate face demers prin scrisoare recomandată, dat fiind faptul că nu a regăsit la dosarul cauzei nicio variantă tradusă sau implicarea vreunui traducător autorizat care să traducă un act emis de autoritatea solicitantă, respectiv instanţa din România.
• Presupune că s-a trimis o citaţie în limba română la Ambasada Nepalului din Berlin. În acest context este aplicabilă Legea 302/2004 care priveşte Cooperarea Judiciară Internaţională în materie penală.
• La art. 14 din Legea 302/2004 se reglementează limbile oficiale (engleză ori franceză – n.r.), iar la alin. (2) se stipulează că «cererile formulate de organele de urmărire penală sau de instanţele judecătoreşti române, precum şi actele anexate acestora vor fi însoţite de traduceri în una din limbile prevăzute de instrumental juridic aplicabil în relaţia cu statul socilitat. Cererile formulate în temeiul curtoaziei internaţionale şi actele anexe se vor traduce în limba oficială a statului solicitat de către un traducător autorizat».
• Apărătorul inculpaţilor menţionează faptul că în cauză nu s-a menţionat instrumentul juridic aplicabil în relaţia cu statul solicitat care este Nepal, chiar dacă s-a trimis în (română – n.r.).
• În temeiul art. 259 alin. (9), domnul avocat (…) arată că citarea prin scrisoare recomandată este permisă doar în situaţia în care se constată absenţa unei norme.
• Face referire la art. 344 potrivit căruia «celorlalte părţi li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii de camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care de la data acelei comunicări pot formula în scris cereri şi excepţii, termen care nu poate fi mai scurt de 20 de zile», astfel încât apreciază că nu este procedura legal îndeplinită cu numita (Susila Sunuwar – n.r.)”, se arată în Încheierea din data de 10 decembrie 2025.

Avocatul părților civile: Comisia rogatorie în Nepal ar fi o supracitare

La termenul respectiv, judecătorul de cameră preliminară a acordat cuvântul avocaților părților civile, precum și procurorului, cu privire la citarea părții civile Susila Sunuwar, după care a respins cererea formulată de Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă.

• „Apărătorul părţilor civile (…) învederează instanţei, potrivit art. 5 al Legii 302/2004, «în lipsa unei convenţii internaţionale, cooperarea judiciară se poate efectua în virtutea curtoaziei internaţionale, la cererea transmisă pe cale diplomatică (…)», motivul pentru care citarea numitei (Susila Sunuwar – n.r.) s-a făcut prin Ambasada Nepalului în Berlin este că acolo a fost identificată ultima dată această persoană.
• Singurul instrument juridic internațional aplicabil este Legea 302/2004 care face trimitere la o Convenţie, însă nu există o cooperare în materie penală de citare a părţilor. Consideră că este o supracitare constituirea unei comisii rogatorii în Nepal pentru a fi identificată persoana ce deja a fost identificată în cursul urmăririi penale ca având ultimă reşedinţă în (Berlin – n.r.), de aceea a şi fost făcută procedura de citare cu scrisoare recomandată, cum de altfel arată şi regulile în materie internaţională. (Persoana – n.r.) cunoaşte deja existenţa procesului, a fost chemată în faţa organelor de urmărire penală, a dat declaraţii.
• Apărătorul inculpaţilor (…) solicită să se constate care este instrumentul juridic aplicabil în relaţia cu statul Nepal. Comunicarea către (Susila Sunuwar – n.r.) nu se face în limba engleză, ci în limba nepaleză. (…)
• Apărătorul părţilor civile (…) declară că principiile procesului în România sunt cele care se desfăşoară sub legile din România. Citarea poate fi făcută în limba română, persoana citată poate să i se atribuie un interpret. Comunicarea citaţiei în limba română nu ar trebui să fie interpretată ca o lipsă de apărare sau un inconvenient pentru partea citată. Citaţiile sunt emise în limba statului unde se desfăşoară procesul respectiv.
• Apărătorul inculpaţilor (…) învederează instanţei că potrivit art. 254 alin. (2) prin acte de procedură se înţelege în principal citaţiile pentru părţi.
• Apărătorul părţilor civile (…) susţine faptul că în situaţia dată se poate aplica art. 254 alin. (2) dacă există cooperare în materie penală, iar în această cauză nu există cu statul Nepal.
• Apărătorul inculpaţilor (…) arată faptul că dacă nu există convenţie se face pe bază de reciprocitate sau din curtoazie în baza aceleași legi şi tot în limba oficială a statului solicitat.
• Reprezentantul Ministerului Public arată că procedura de citare cu persoana de cetăţenie nepaleză este îndeplinită (…), persoana şi-a ales domiciliul procesual la Ambasada Nepalului din Berlin, prin urmare comunicarea unui act de procedură acolo îndeplineşte criteriile prevăzute la art. 257.
• Faptul că citaţia a fost comunicată în limba română şi nu în limba nepaleză, nu dovedeşte faptul că persoana nu a luat la cunoştinţă despre citaţie. Apreciază că citarea este legal îndeplinită.
• Apărătorul inculpaţilor (…) solicită să se menţioneze de unde rezultă alegerea locului de citare pentru numita (Susila Sunuwar – n.r.). (…)
• Instanţa constată că este îndeplinită procedura de citare cu numita (Susila Sunuwar – n.r.), nu va mai fi citată, dispune citarea celor 46 de cadre militare”, se mai arată în documentul citat.

Tragedia de la Crevedia: 9 explozii urmate de un incendiu devastator

Procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului General au dispus pe 12 iunie 2024 trimiterea în judecată a patronilor firmei Flagas SRL, care opera stația GPL de la Crevedia.

Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă sunt acuzați, în principal, de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

În sarcina celor doi au mai fost reținute acuzații ce țin de nerespectarea măsurilor de securitate în muncă.

• „În perioada 30 septembrie 2020 – 26 august 2023, în calitate de asociați și administratori în drept și în fapt ai unei societăți comerciale, în mod sistematic, au promovat în cadrul societății o politică de funcționare a acesteia grefată pe încălcarea repetată a dispozițiilor legale în materia securității și sănătății în muncă, precum și a celor privind derularea operațiunilor de alimentare, transport, transvazare și depozitare cu combustibil GPL, la punctul de lucru neautorizat amplasat în comuna Crevedia, Șoseaua București-Târgoviște nr. 231, județul Dâmbovița.
• Astfel, a fost autorizată și impulsionată desfășurarea de activități de descărcare a produsului GPL din cisterne auto, autorizate ADR, în rezervoare cisternă, neautorizate ADR, precum și utilizarea unei pompe mobile improvizate, neautorizate, în condițiile inexistenței unor proceduri de lucru autorizate pentru realizarea activităților de descărcare/încărcare GPL. 
• Toate acestea s-au desfășurat într-o locație neautorizată situată într-o zonă puternic populată, fapte ce au creat premisele producerii la data de 26 august 2023, în intervalul orar 18.48-21.46, a unei prime explozii urmată de un incendiu, în contextul apariției unui defect de etanșare pe unul dintre furtunurile de transvazare/alt reper, ce a condus la crearea unor nori de GPL în amestec cu aerul, în diverse concentrații, inclusiv în domeniul de explozivitate – în conjuncție cu o sursă eficientă de aprindere, precum și premisele propagării incendiului și producerii unei succesiuni de alte 8 explozii a unor nori de vapori.
• Astfel, a fost cauzat decesul a 5 persoane (n.r. – a 6-a decedând ulterior) și vătămarea corporală a 54 de persoane, precum și distrugerea și degradarea unor bunuri imobile (8 case distruse total și 80 distruse parțial) și mobile precum și a unor lucrări, echipamente, instalații sau componente ale acestora”, rețin procurorii Parchetului General.

Potrivit datelor din dosar, prejudiciul total în urma exploziilor de la Crevedia a fost estimat la aproximativ 53 de milioane de euro.

Tot la termenul respectiv s-a discutat problema citării cadrelor militare care au fost victime ale exploziei.

Avocatul inculpaţilor învederează instanţei faptul că în prezenta cauză sunt 43 de persoane vătămate care au calitate de cadre militare, 41 de pompieri şi 2 jandarmi. Unii dintre aceştia au răspuns personal, altii au fost reprezentaţi de avocaţi, iar alţii nu s-au prezentat.

Arată că nu este îndeplinită procedura de citare pentru cel puțin (17 persoane – n.r.), aceştia fiind cei care nu au răspuns personal şi nici prin avocat.  (…)

De la şedinţa anterioară, s-a menţionat că în privinţa militarilor este normă specială care impune citarea acestora din oficiu la fiecare termen de judecată. La dosar există două dovezi de citare la Unitate doar în cazul (a doi militari – n.r.).

În raport de norma adusă în atenţia instanţei la termenul anterior, fiind vorba de art. 253 alin. (2) conform căruia «partea sau alt subiect procesual principal, prezent personal, prin reprezentant sau prin apărător ales la un termen, precum şi acela căruia personal, prin reprezentant sau apărător ales ori prin funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei i s-a înmânat în mod legal citaţia pentru un termen de judecată nu mai sunt citaţi pentru termenele ulterioare chiar dacă ar lipsi la unul dintre aceste termene», iar teza finală a aceluiaşi articol se menţionează astfel: «militarii şi deţinuţii sunt citaţi din oficiu pentru fiecare termen».

Arată că această normă din teza finală are caracter special faţă de ceea ce îi precedă. În cazul militarilor este necesară citarea din oficiu la fiecare termen de judecată conform art. 259 CPP alin. 71 «militarii se citează la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia». În această privinţă, jandarmii au calitate de militari (…).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.