Două dosare penale, în cazul escrocheriei cu bilete de la Palatul Peleș dezvăluite de Libertatea. Sunt acuzații de luare de mită, abuz în serviciu și delapidare

Angajați de la Peleș, citați să dea declarații la poliție

Potrivit unor surse Libertatea, ancheta privind componenta economică a fost declanșată în urma unui raport al corpului de control al Ministerul Culturii și este în lucru la Serviciul pentru Investigarea Criminalității Economice din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Prahova. Separat, dosarul care vizează faptele de corupție și delapidare este instrumentat de Direcția Națională Anticorupție.

Sursele Libertatea au precizat că sunt deja persoane care au primit citație să se prezinte la sediul Poliției Prahova pentru a da declarații în calitate de martor în dosarul de corupție care vizează „săvârşirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.p., abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin 1 C.p. și delapidare, prev. de art. 295 alin 1 C.p.”.

Când au loc primele audieri

Sunt audieri preliminare, cercetările fiind in rem,  (n.r. – asupra faptei), fără ca cineva să fie pus sub acuzare la acest moment al anchetei. Primele audieri au fost programate pentru ziua de luni, 30 martie 2026, la sediul IJP Prahova. 

Un ofițer de poliție a fost delegat de DNA să facă „anumite activități” în dosarul de corupție, urmând ca părțile citate în cauză să dea declarații și în fața procurorului într-o etapă următoare a anchetei.

Scandalul privind posibile afaceri ilicite din revânzarea biletelor de intrare, dezvoltate la muzeul Peleș din Sinaia, au fost semnalate încă din noiembrie 2024. Corpul de control al Ministerului Culturii a făcut verificări la Peleș după ce Libertatea a dezvăluit cum funcționează rețeaua angajaților care fură statul român și Casa Regală prin metoda biletelor revândute. 

Măsuri pentru limitarea fraudei la Peleș

Reprezentanții ministerului au cerut, printre altele, acte contabile și au audiat șefi de compartimente, dar și angajate de la primire turiști. Ulterior, Concluziile anchetei Corpului de control au fost transmise organelor judiciare, iar în paralel ministerul a impus o serie de măsuri pentru a limita prejudicierea muzeului.

Printre altele s-a decis eliminarea interacțiunii directe între personal și vizitatori în procesul de plată al biletelor, respectiv înlocuirea casieriilor cu un sistem self-service de cumpărare a tichetelor de intrare în muzeu. În plus, zona de intrare în castel va fi supravegheată video și monitorizată constant, iar imaginile vor trebui stocate într-o arhivă digitală cel puțin șase luni.

Încasări record după dezvăluirile Libertatea

Imediat după declanșarea scandalului, Muzeul Național Peleș a raportat încasări-record din vânzarea de bilete pentru primele trei luni ale anului 2025, duble față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea spectaculoasă a veniturilor se menține și în prezent în condițiile în care numărul vizitatorilor a fost limitat la 2000 pe zi, iar prețul biletului a scăzut de la 150 de lei la 100 de lei.

Potrivit raportului de execuție bugetară pe anul 2024, Muzeul Național Peleș din Sinaia a avut venituri din serbari și spectacole școlare, manifestări culturale, artistice și sportive (n.r. – vânzare de bilete) în valoare de 17.536.743,67 de lei, în timp ce pe anul 2025, la același capitor a rapotat venituri în valore de 30.411.972,02 lei.

De unde au pornit suspiciunile 

Începând cu luna noiembrie a anului 2024, Libertatea a publicat o serie de articole cu privire la gravele probleme semnalate la Peleș atât de surse din interior, dar și de turiștii care au fost victimele afacerilor ilicite derulate la cel mai vizitat muzeu din România. Câștigurile ilicite pot ajunge la sume considerabile, având în vedere că un bilet de intrare în Peleș costa între 50 și 150 de lei.

 Recircularea biletelor de intrare în Peleș era o practică moștenită de la o generație la alta, acuzau sursele Libertatea, și funcționa în două variante.  Atunci când era vorba despre grupuri mari de turiști, ghidul cumpăra biletele. După ce se făcea accesul în muzeu, tichetele nu erau aruncate la coș. Deveneau o veritabilă comoară, fiind revândute altui grup de vizitatori. Banii obținuți astfel nu mai ajungeau în casieria muzeului, ci erau împărțiți între membrii rețelei.  

A doua variantă a afacerii era mai puțin bănoasă, dar mai sigură. Turiștii erau racolați de pe aleile Peleșului de un om al rețelei, un angajat al muzeului. Acesta promitea că, în schimbul unei sume simbolice, de 10-20 de lei, poate cumpăra mai repede bilete, iar turiștii vor avea acces imediat. 

Cu banii adunați de la vizitatorii momiți cu un tratament preferențial, complicele mergea la casa de bilete și cumpăra tichete pentru studenți, care au un preț redus, deși turiștii plăteau biletul întreg. Intrarea pentru studenți costă aproximativ 40 de lei, în timp ce valoarea unui bilet întreg, pentru adulți, era atunci 150 de lei. Diferența de bani rămânea la membrii rețelei.

Restricții de vizitare și bilete mai ieftine

Începând cu data de 3 decembrie 2025, biletele pentru vizitarea Muzeului National Peleș se pot achiziționa fie online (bilete.peles.ro), fie de la stațiile automate de plată din zona adiacentă celor două monumente, Peleș și Pelișor. Plata la stațiile automate de plată de poate face atât în numerar, cât și prin card bancar sau alte dispozitive electronice de plată. 

Pentru protejarea clădirilor, biletele de intrare se achiziționează pe intervale orare, în limita a 2000 de persoane/zi la castelul Peleș și a 1500 persoane/zi la castelul Pelișor. Odată cu acestă decizie, conducerea muzeului a diminuat valoarea biletului de la 150 de lei de persoană la 100 de lei.

În ciuda acestor restricții încasările de la Peleș doar din vânzarea de bilete pentru turiști s-au dublat.

Afaceri cu bilete revândute și la Muzeul Luvru din Paris

În februarie 2026, un scandal similar a izbucnit și la Paris. Autoritățile franceze au descoperit o schemă de fraudă prin care ghizi de turism și angajați ai muzeului foloseau același bilet de intrare pentru mai multe persoane, evitând plata unui număr real de bilete și provocând un prejudiciu estimat la aproximativ 12 milioane de dolari. Potrivit unei surse familiarizate cu acest dosar, fraudele din centrul anchetei au început în vara anului 2024 şi ar implica ghizi externi ai muzeului, tur-operatori şi angajaţi ai serviciului de bilete de la Luvru. Conform aceleiaşi surse, autorii fraudelor organizau vizite de grup, care depăşeau limita autorizată de 20 de persoane, şi emiteau apoi facturi, în afara biletelor oficiale şi pentru profitul lor, cu tarife supraevaluate pentru turiştii care depăşeau acel prag.

Cotidianul Le Parisien, care a dezvăluit informaţia în premieră, afirmă că aproximativ 10 persoane au fost chestionate în timpul acestei operaţiuni, inclusiv ghizi turistici.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.