VIDEO| Dragoș Pătraru, despre «Iarna pe Facebook»: “Nu cred că zăpada trebuie să ne facă să ne certăm între noi ca nebunii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii “Starea Nației” de la postul public de televiziune, a fost invitat la Știri curate pentru un amplu interviu. La finalul acestuia, a stat de vorbă cu un reporter Libertatea și despre unul dintre ”subiectele zilei”, respectiv controversele generate de avertizările meteorologice din ultima perioadă.
Cuprins:
Dezbaterile aprinse despre oportunitatea închiderii școlilor sau cât de eficiente sunt sau nu metodele și utilajele de deszăpezire au ținut agenda publică “virtuală” a ultimelor zile. Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii “Starea Nației” de la postul public de televiziune, susține că acest lucru vine pe fondul unor certitudini pe care le avem cu toții. “Eu cred că folosim orice eveniment ca să ne confirmăm propriile opinii. Dacă a închis Firea şcolile, e greşit. Pentru că tot ce face Firea e greşit. Fanii doamnei Firea ar spune “Domnule, a închis şcolile e ok, ține la copiii noştri, îi pasă, o s-o votăm în continuare”. Avem această tendinţă foarte idioată de a judeca lucrurile în funcţie de opiniile noastre politice, economice. Şi mai avem această tendinţă de a crede că noi avem dreptate întotdeauna. Adică eu cu opiniile mele sunt perfect şi tu dacă ai aceleaşi opinii eşti tot perfect dar dacă ai alte opinii eşti un idiot şi trebuie să fii călcat în picioare de mine şi de prietenii mei din bula mea. Ce e bine e că oamenii ăştia nu sunt periculoşi, ei sunt inofensivi. Sunt precum acei câini care latră din spatele gardului care oricât de tare ar lătra n-au cum să-ţi facă rău decât dacă intri peste ei în curte. Dar şi aici există mari şanse ca ei să fugă”, consideră realizatorul.
Cine are dreptate
“Natura are dreptate întotdeauna. A nins peste tot. S-au închis şcoli în foarte multe locuri, s-au închis stadioane, s-au amânat meciuri în campionate importante în timp ce la noi s-a jucat. Noi delegăm treburile astea unor oameni, votează majoritatea, oamenii ăia conduc cum se pricep şi îi sancţionam la vot. Desigur, noi putem protesta în foarte multe feluri. De regulă protestăm pe internet și se ajunge la nişte discuţii care sunt de tot râsul. Eu mă uit foarte amuzat, deşi e o pierdere de timp incredibilă să urmăreşti aceste discuţii şi câteodată scriu nişte enunţuri intenţionat ca să-i provoc pe aceşti oameni să se certe între ei. Este pentru mine o distracţie incredibilă pe care nu mi-o refuz de foarte multe ori”, mai spune Dragoș Pătraru.
Experimentul “Pătraru”
“Şi mai interesant mi se pare ca după ce văd anumite opinii să intru pe profilele lor şi încerc să văd cum sunt ei. Mă uit la poze, mă uit la ceea ce postează. Exerciţiul este foarte amuzat şi înveţi foarte multe lucruri citind opiniile acestor oameni. La noi orice ai face trebuie să fie foarte mulţi oameni care nu sunt de acord, doar de dragul de a nu fi de acord. Fiecare îşi bazează opiniile pe ce are în spate - lecturile lui, educaţia lui. Eu mă uit la doamna Dăncilă. Pun pariu, “Capra cu trei iezi” a fost ultima lectură a dânsei. Acest lucru se vede pe fiecare om. Te uiţi şi îţi dai seama. Asta a mai deschis o carte luna asta sau luna trecută sau acum doi ani”, explică realizatorul.
Educația “permanentă”
Dragoș Pătraru mai spune că “ceea ce afară este extrem de răspândit, educaţia permanentă, noi n-o facem. Noi zicem că dacă am terminat o facultate acum 30 de ani este ok. Nu este adevărat. Lucrurile se schimbă atât de repede, încât nimic nu mai e valabil. Ceea ce a fost acum 10 ani nu mai există. Şi atunci fie acceptăm că sistemul educaţional să se schimbe şi să se adapteze nevoilor, adică să ne autoeducăm permanent, fie rămânem prosti, în bula noastră şi doar urlăm la alţii”.
“Pe vremea mea…”
“Eu am înţeles foarte multe despre noi, după ce am citit Sapiens (n.r. - de Yuval Noah Harari). Până acum 13-14 mii de ani, până când grâul ne-a domesticit şi a venit revoluţia agricolă eram într-o comuniune perfectă cu natura. Umblăm de colo-colo, aveam instinct, parcurgeam câteva zeci de metri probabil din patru fente şi eram foarte atenţi la tot pasul. Ştiam ce să băgăm în gură, ce nu putem să băgăm în gură şi simţurile erau foarte alertate. Acum ultimii 150 de ani, după revoluţia industrială am devenit din ce în ce mai comozi, mai leneşi, mai graşi şi mult mai puţin atenţi la natura şi foarte separaţi de ea. În aceste condiţii, orice ploaie ni se pare o nenorocire. La fel şi cu zăpadă. De-asta apar şi discuţiile cu “pe vremea mea”, că săpam tuneluri şi era o nebunie şi tot ajungeam şi la şcoală şi la serviciu. Aici sunt două puncte de vedere. Unii spun trebuie să ne facem treaba, alţii spun să aşteptăm să treacă. Nu cred că e condamnabil vreunul dintre punctele astea de vedere”, mai spune Dragoș Pătraru.
“Iadul alb” din România
“Eu vin de la Ploieşti în fiecare zi, fac naveta că trebuie să-mi fac emisiunea. Aş fi putut să zic, nu vin, nu fac. Mă dau aia afară şi îmi asum treaba asta că nu fac. Scopul oricărui om în viaţă e să fie fericit. Dacă tu eşti fericit să mergi prin zăpadă, poţi să mergi prin zăpadă. Mie chiar îmi place cum e afară. Dacă nu te face fericit, stai în casă şi ieşi mâine, poimâine, răspoimâine după ce se duce zăpadă. Nu cred zăpada trebuie să ne facă să ne certăm între noi ca nebunii”, continuă acesta.
Codurile de la televizor
“E bine că oamenii dau drumul la televizor. Rău e că nu au de cele mai multe ori informaţiile sau educaţia necesară să şi aleagă ce trebuie. Că poţi să deschizi televizorul şi să vezi un documentar care te luminează si-ţi schimbă percepţia despre o anumită problemă sau poţi să te uiţi la nişte lucruri de cancan, care sunt foarte jos şi care nu îţi solicită intelectul şi nu te scot dintr-o anumită zonă în care te simţi foarte bine şi în care ai doar certitudini. Aici e vorba tot de educaţie, degeaba deschizi televizorul dacă nu ştii unde să deschizi. E la fel ca la cărţi. Poţi să zici că citeşti texte pentru copii de clasa a doua dar asta nu înseamnă că te educi într-un fel, că evoluezi”, conchide Dragoș Pătraru.
CITEȘTE ȘI
EXCLUSIV| Adevărul despre numărul de telefon pus de Primăria Capitalei la dispoziția părinților care nu au cu cine lăsa copiiiSistemul național de gaze, aproape de starea de risc din cauza consumului mare cauzat de viscol. România consumă 54 de milioane de metri cubi pe zi
