Franța a construit primul drum solar din lume. De ce, trei ani mai târziu, s-a dovedit o idee proastă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Inaugurat în decembrie 2016 cu mari așteptări și promisiuni ecologice, primul kilometru de drum solar din lume, construit în Normandia, s-a transformat rapid într-un eșec tehnologic și financiar. Proiectul-pilot din localitatea Tourouvre-au-Perche a înghițit 5 milioane de euro din fonduri publice, dar la mai puțin de trei ani de la tăierea panglicii, porțiuni întregi din carosabil au trebuit demontate și aruncate la gunoi, relatează Xataka.
Cuprins:
Un vis verde de 5 milioane de euro pe asfaltul din Normandia
Proiectul, promovat intens de fostul ministru al Mediului, Ségolène Royal, consta în acoperirea unei secțiuni din drumul departamental RD5 cu 2.800 de metri pătrați de plăci fotovoltaice speciale, denumite Wattway.
Dezvoltate de gigantul Colas în colaborare cu Institutul Național Francez pentru Energie Solară, panourile aveau celulele de siliciu încapsulate într-o rășină rezistentă, creată pentru a suporta traficul greu.
Planul inițial era extrem de ambițios: drumul solar trebuia să genereze 790 kWh pe zi, suficient pentru iluminatul public al unui oraș cu 5.000 de locuitori.
Miza finală anunțată de autorități era extinderea tehnologiei pe 1.000 de kilometri de șosele franceze, mizând pe ideea că suprafețele rutiere existente pot produce energie fără a ocupa terenuri agricole.
Realitatea din teren: panouri distruse, zgomot și producție prăbușită
Avertismentele experților privind costurile uriașe — aproximativ 17 euro per watt instalat, față de doar 1 euro pentru parcurile solare la sol — s-au adeverit rapid.
Condițiile de mediu și traficul rutier au distrus infrastructura mult mai repede decât anticipaseră inginerii.
Rășina de protecție s-a deteriorat sub greutatea camioanelor, îmbinările s-au rupt, iar panourile au început să se desprindă din asfalt.
Pe lângă defecțiunile tehnice, acumularea de frunze, noroi și umbra mașinilor au redus dramatic cantitatea de lumină recepționată.
Zgomotul produs de pneuri la trecerea peste plăci a devenit atât de deranjant încât autoritățile au fost forțate să reducă limita de viteză pe acel sector la 70 km/h.
Efectele s-au văzut direct în randament:
- În 2017, în primul an complet, drumul a produs doar 149.459 kWh, adică jumătate din valoarea estimată.
- În 2018, producția a scăzut la 78.397 kWh.
- În prima jumătate din 2019, generarea de energie s-a prăbușit la numai 37.900 kWh.
În loc de încasările anuale estimate la 10.500 de euro din vânzarea energiei, departamentul a recuperat doar 4.550 de euro în 2017 și 3.100 de euro în 2018.
Schimbrea strategiei și lecția învățată
În mai 2019, o porțiune de 100 de metri din drum a fost complet scoasă din cauza degradării iremediabile. În același an, conducerea Wattway a recunoscut deschis că tehnologia nu este potrivită pentru drumurile rutiere interurbane și că modelul nu va fi comercializat la scară largă.
Compania s-a reorientat către panouri de mici dimensiuni (3-9 metri pătrați), destinate alimentării unor echipamente reduse, precum stații de autobuz, camere de supraveghere sau treceri de pietoni.
Experimentul din Normandia a demonstrat că, deși ideea de a folosi asfaltul pentru energie este atractivă, panourile solare funcționează eficient doar atunci când sunt orientate corect, ferite de uzură și ferite de umbră.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
