Teodor s-a născut în 1919 în Teremia Mare, sat populat de o numeroasă comunitate de origine germană. Clanul Junker număra peste 60 de membri, majoritatea ocupându- se cu viticultura. Tânărul Teodor avea însă preocupări mai degrabă politice, iar până la 20 de ani a fost arestat de mai multe ori pentru implicarea sa în manifestările pronaziste ale tineretului german din Banat. “În România, era de rău dacă aminteai de Hitler. Eu cântam melodii germane, dar m-au băgat la puşcărie, acuzându-mă că erau despre Hitler. Am fost închis degeaba de patru ori. Închisorile din România nu sunt precum cele din America. Se purtau urât cu tine, te tundeau la zero, era mizerie, te înfometau”, a declarat Junker în ziarele americane. La închisoare, Teodor a împărțit celula cu mai mulți membri ai Gărzii de Fier. Printre aceştia s-a numărat şi Corneliu Zelea Codreanu, pe care Teodor l-a admirat pentru convingerile sale radicale.
Cuprins:
În 1940, când nu împlinise 21 de ani, Junker a decis să-şi materializeze simpatiile naziste şi a plecat din România la Viena, pe atunci sub ocupație germană, şi s-a înscris voluntar în Waffen- SS, ramura de luptă a organizației naziste SS. Combatant pe frontul rusesc până la finalul războiului, Junker a fost arestat şi închis, ca toți voluntarii SS, într-o tabără de prizonieri din Belgia. După eliberare s-a retras în Germania, dar în 1955 a emigrat în SUA.
După 8 ani petrecuți la Chicago, ca administrator al unei clădiri, Teodor şi-a cumpărat un teren şi o fermă în Walworth County, statul Wisconsin. Aici a început să construiască, de-a lungul anilor, un muzeu dedicat lui Hitler. În 2006, presa americană relata cum Junker a ridicat construcția pe o colină de pe proprietatea lui. După spusele sale, totul l-a costat cam 350.000 de dolari.
La intrare, o placă imensă de marmură îi omagiază pe “germanii ucişi în taberele de prizonieri în timpul războiului”, iar în camera principală tronează două portrete ale lui Hitler, încadrate de steagul cu zvastică al Germaniei naziste şi de cel al Americii! Pe pereți, pe lângă alte fotografii cu Hitler, sunt postate mesaje ca “Nu Hitler a pornit războiul” sau “Holocaustul este cea mai mare minciună a istoriei”.
Junker a dorit să deschidă muzeul în 2006, dar autoritățile i-au interzis, motivând, printre altele, că s-au primit amenințări. După articolele publicate în presa americană, mai multe organizații studențeşti sioniste au încercat să convingă autoritățile să închidă muzeul lui Junker.
“Faptul că un nazist are tupeul să-şi manifeste dezgustătoarea ideologie e revoltător. Muzeul ar putea deveni loc de pelerinaj pentru simpatizanții de extremă dreaptă”, şi-au motivat sioniştii cererile.
Organizațiile au ajuns cu plângerile până la Departamentul de justiție, căruia i-au cerut să-l condamne pe Teodor pentru crime de război, dar şi pentru că şi-ar fi falsificat actele când a emigrat în America. Junker nu a pățit nimic, pentru că anul 1955, când a ajuns în SUA, a fost primul an în care autoritățile americane au dat dreptul de emigrare, în mod specific, şi foştilor voluntari SS.
După ce, în octombrie 2006, un grup de 25 de oameni a vizitat locația, autoritățile l-au amendat pe Teodor cu 2.000 de dolari pentru că a încălcat o lege federală. Aceasta interzice grupurilor mai mari de trei persoane să viziteze, în acelaşi timp, clădirile care nu dispun decât de o singură toaletă, aşa cum are muzeul construit de Junker.