Economiștii critică propunerea sindicatelor de a supraimpozita mediul privat pentru a finanța legea salarizării

Reamintim, legea salarizării bugetare este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar de adoptarea acesteia depinde acordarea a 770 de milioane de euro.

Statul n-are bani, Comisia Europeană nu acceptă debandadă

Ministerul Finanțelor a avertizat că bugetul nu permite mai mult de 8 miliarde de lei, însă sindicatele au propus creșterea taxării capitalului pentru a susține creșteri de salarii mai mari.

Conform surselor Libertatea, Comisia Europeană a respins cererea autorităților de a crește impactul legii la 12 sau 18 miliarde de lei, în contextul în care țara noastră are prognozat în acest an un deficit bugetar de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) și trebuie să ajungă la 3%, cât este limita maximă conform tratatelor europene.

Cronica unui proiect eșuat

Legea salarizării trebuia să fie gata încă din 2023, dar proiectul din acel moment avea un impact de 40 de miliarde de lei. Ulterior, indicatorii au fost scăzuți până la un impact de 8 miliarde de lei.

Proiectul lansat în acest an an în dezbatere publică de către ministrul interimar Dragoș Pîslaru a venit cu eliminarea unor sporuri și cu blocarea creșterii salariilor până în 2030 pentru mare parte din bugetari.

Sindicatele au respins în grup proiectul, în special în Sănătate și Educație, în vreme ce magistrații s-au plâns la rândul lor.

Însă noile cerințe depășesc cu mult impactul prognozat de 8 miliarde de lei.

Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 165,4 miliarde de lei în acest an, echivalentul a 8,1% din Produsul Intern Brut (PIB), dar urmează să crească la 173,4 miliarde anul viitor, echivalentul a 7,9% din PIB.

Pentru majorări mai mari, cu un impact de 12 sau 18 miliarde de lei, sunt necesare noi surse de finanțare pentru a face legea sustenabilă.

Sindicatele vor noi taxe

Într-o declarație pentru Libertatea, Bogdan Hossu – liderul Cartel Alfa – a cerut creșterea taxării capitalului, afirmând că impozitul pe profit de 16% este sub nivelul taxelor pe care le plătesc lucrătorii.

Un angajat plătește 10% impozit pe venit, 25% contribuție de pensie și 10% contribuție de sănătate.

„Există metode prin care legea salarizării să fie făcută sustenabilă. Am putea regândi sistemul de taxare, de exemplu taxarea capitalului. În România, profitul este taxat cu 16%, mult mai puțin față de cât încasează statul de la un muncitor, de exemplu. Apoi, avem o serie de taxe pe capital, precum impozitul minim pe cifra de afaceri care a fost 1%, anul acesta a scăzut la 0,5%, iar de la anul va fi eliminată. Ar trebui o reașezare a taxării pe baze egale”, spunea Hossu joia trecută.

Mitul taxelor mici

Economiștii atrag atenția însă că situația nu este așa simplă.

„Impozitul pe salarii e 10% (de fapt, 6,5% din brut), restul sunt CAS și CASS. Impozitul pe profit e 16%, iar dacă adăugăm și impozitul pe dividende (aplicat la același profit), ne ducem la 29,44%. Deci un investitor plătește impozit de 4,5 ori mai mult decât angajații lui, că din cei 29,44% nu primeste nici pensie și nici asigurare de sănătate. Pentru astea trebuie să plătească separat!”, a scris avocatul și finanțistul Gabriel Biriș pe Facebook.

Biriș cere introducerea taxării inverse la TVA, reducerea numărului de unități administrative de la 3.100 la maximum 1.000 și achiziții centralizate.

De asemenea, el cere eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), a impozitului suplimentar (ICAS) pe petrol și gaze, a taxei pe stâlp, plus autorizații mai rapide.

Statele din jur au taxe sub România

Analistul Adrian Negrescu a spus la rândul său că România are deja taxe mai mari decât statele vecine, cu care concurăm pentru investiții.

„Comparația cu vecinii arată clar unde se situează România. În Bulgaria, impozitul pe profit e de doar 10%, iar cel pe dividende de 5%, ceea ce înseamnă că, per total, un investitor bulgar plătește aproximativ 14,5% din profit ca să-l scoată din firmă – cea mai mică taxare din regiune atât pe capital, cât și pe muncă, unde statul ia doar 22,4% din salariul brut.

În Ungaria, impozitul pe profit este de 9%, cel mai mic din întreaga Uniune Europeană, iar cel pe dividende e de 15%; taxa cumulată pe capital ajunge astfel la circa 22,65%. Pe partea de muncă, statul ungar ia 33,5% din salariul brut, cu opt puncte procentuale mai puțin decât în România.

În Polonia, impozitul pe profit este de 19% (redus la 9% pentru firmele mici), iar cel pe dividende tot de 19%, ceea ce duce taxarea cumulată a capitalului la aproximativ 34,39%, mai aproape de nivelul românesc și chiar peste el. În schimb, taxarea muncii în Polonia este de circa 35% din costul salarial total (conform datelor OECD pentru 2025), semnificativ mai puțin decât cei 41,5% din România”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook.

Impozitele, linia roșie

Economistul Andrei Caramitru spune că majorarea de taxe este o linie roșie.

„Aici e linia mea roșie. Dacă mai crește cel mai mic impozit, o să fie un balamuc și o panaramă de nici nu vă imaginați. O să începem să dăm consultanță oamenilor cum să se mute juridic din România să nu mai plătească absolut nimic zero (atenție – perfect legal, totul by the book că zona privată e high IQ)”, a scris la rândul său.

Avertisment privind PNRR

În fine, economistul Eugen Rădulescu – consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu – a avertizat că „ne îndreptăm spre dezastru” deoarece țara noastră este pe cale să rateze ulțimele ținte din PNRR.

„Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor nerecomandate investițiilor. Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo”, potrivit lui Rădulescu.

Acesta se declară „siderat” de sindicate.

„Vasăzică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează? Domnilor, treziți-vă! Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre, iar asta pentru mulți ani de aici înainte!”, afirmă acesta.

Riscul de a scădea leul

El susține că există riscul ca leul să se prăbușească, deoarece jumătate din datoria publică este în valută.

„La cursul de azi, cam 30% din PIB. Doar că, după ce țara nu va mai fi recomandabilă investițiilor, cursul valutar se va duce de-a berbeleacul, iar datoria în valută se va umfla. Capitalurile vor ieși din România, spre încântarea decerebraților care vor să rămânem cu industria calului și să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea – vom mânca iarbă și scoarță de copac”, a punctat acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE