Tăcere în bloc la nivelul clasei politice și al majorității televiziunilor, după dezvăluirile rarisime făcute de Recorder și Snoop privind trecutul militar al generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Jurnalista de investigație Emilia Șercan atrage atenția că pasivitatea generalizată a liderilor politici și blocajul mediatic indică o încercare orchestrată de a trece sub tăcere un subiect extrem de important legat de sferele puterii din România.
Ziarista a avut mai multe postări pe Facebook despre subiect și notează că, la 24 de ore de la lansarea anchetei Recorder, care arată că Lucian Pahonțu a făcut parte din trupele de securitate implicate în represiunea de la Baricada de la Intercontinental din decembrie 1989 și de la mineriada din 13-15 iunie 1990, nicio formațiune politică nu a emis un comunicat oficial și niciun lider marcant nu a luat poziție publică. Absența reacțiilor este cu atât mai vizibilă cu cât subiecte politice secundare provoacă de obicei dezbateri aprinse și cereri de comisii parlamentare de anchetă.
Blocajul, susține Șercan, se extinde și în zona canalelor de televiziune mainstream, ale căror platforme online au evitat complet preluarea anchetelor jurnalistice. Această lipsă de acoperire mediatică împiedică transformarea unor dezvăluiri documentate într-o dezbatere publică reală, lăsând spațiu pentru speculații privind influența pe care conducerea SPP o exercită asupra decidenților din România, crede jurnalista de investigație.
Reacționând la încercările de minimizare a anchetelor de presă, Emilia Șercan subliniază că detaliile prezentate de Recorder și Snoop erau complet necunoscute publicului. Nu se cunoștea prezența sa în trupele de represiune de la Intercontinental, spălarea urmelor violențelor, participarea la mineriadă și nici declarația olografă oferită în dosarul „Revoluției”.
De asemenea, dezvăluirile Snoop au arătat, în premieră, că Lucian Pahonțu nu a depus niciodată la CNSAS o declarație pe proprie răspundere prin care să își asume că nu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securități și că nu a fost verificat de instituție timp de 18 ani, de la preluarea conducerii SPP.
Jurnalista consideră că menținerea în funcție a generalului Pahonțu este incompatibilă cu principiile de integritate și solicită o reacție fermă din partea președintelui Nicușor Dan, indicând că este necesară o decizie categorică pentru a rupe dependența de structurile fostei Securități comuniste.
Contactată de Libertatea pentru a analiza reacția sistemului instituțional, Emilia Șercan a explicat mecanismul prin care un astfel de caz riscă să fie neutralizat fără consecințe administrative sau politice.
„E o încercare coordonată de îngropare a acestui subiect. Societatea în ansamblul ei nu mai reacționează. Societatea e anesteziată și nu înțelege greutatea dezvăluirilor. Nu mai are anticorpi să reacționeze la un asemenea subiect. Clasa politică înțelege, dar nu reacționează. Eu cred că cineva din exterior vrea să nu ajungă acest subiect să creeze presiuni. Dar dacă președintele nu înțelege relevanța și nu va lua o decizie...”, a declarat Emilia Șercan, exclusiv pentru Libertatea.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Femilia.sercan%2Fposts%2Fpfbid04Z2pnKvRPVdHebnTFRwmZZYWx9UUoi19yU1t5jJGaTGSy2JVgBb7dYdoxZPLQZtGl&show_text=true&width=500" width="500" height="271" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe>
Absența unei reacții din partea Administrației Prezidențiale și a CSAT menține deschisă discuția despre modul în care instituțiile democratice gestionează trecutul cadrelor din serviciile speciale și despre capacitatea statului de a asigura transparența la cel mai înalt nivel al eșaloanelor de decizie.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a primit un nou set de documente referitoare la generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Demersul vine ca urmare a investigațiilor de presă publicate de platformele independente Recorder și Snoop și informația a fost confirmată de Mădălin Hodor, vicepreședintele CNSAS, într-un interviu pentru Cotidianul.
MAutorngt1 28.08.2026, 07:45
Generalul-caporal, acest securist ordinar, este ascuns / acoperit de cei din teapa lui, cei de prin toate partidele, din “parlament”, etc., pe unde sunt atat de multe astfel de dejectii, incat mai da si pe afara din acele closete! Oamenii dinainte de “22”, stiu si sunt scarbiti de acesti securisti si militieni. Cei paziti de securisti si militieni (de cine, va temeti, de oameni? – intrebare retorica!) se complac in a rama la aceeasi troaca. Impreuna, primesc enorme sinecure nesimtite si enorme pensii nesimtite, bani furati de la oameni, multi dintre ei, pensionari cu pensii de contributivitate, pentru care pensii, au muncit ani grei, sub teroarea securitatii si militiei. Ca si acum!