Epopeea gazelor din Marea Neagră. Cum a ajuns România să extragă de 10 ani doar promisiuni politice, timp în care dependența de Rusia a crescut
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderii coaliției discută joi cu proiectul legii offshore pe masă. În mare, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor trebuie să decidă cum vor fi împărțiți banii ce vor rezulta din extragerea zăcămintelor gazeifere. Cât iau companiile și cât rămâne la stat. Pare simplu, dar de un deceniu, partidele nu au reușit să se pună de acord asupra formulei de calcul.
Cuprins:
În februarie 2012, Petrom și gigantul american ExxonMobil anunțau descoperirea unui zăcământ de gaze naturale în perimetrul de apă adâncă al Mării Negre, evaluat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi. Ulterior, anunțau descoperiri în Marea Neagră și alte companii, respectiv Black Sea Oil & Gas și Lukoil.
Politicienii anunțau atunci că România va fi „furnizor de securitate energetică” în regiune și că va alimenta cu gaze Republica Moldova.
La zece ani distanță, nicio moleculă de gaze nu a fost extrasă din acele zăcăminte, deși între timp au avut loc anexarea Crimeei, un război hibrid în Donbas, invadarea Ucrainei de către Rusia și o criză a prețurilor în domeniul energetic.
Între timp, Exxon s-a și retras din România și din Marea Neagră.
Proiectul, gata până la sfârșitul săptămânii
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus, miercuri, că proiectul legii offshore va fi depus în Parlament până la sfârșitul săptămânii. El a precizat că joi dimineaţă va avea o întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă şi cu vicepremierul Kelemen Hunor pe acest subiect.
Liderul social-democrat a anunțat deja și cum vor fi împărțiți banii: statul va primi 60% din venituri, iar companiile 40%, urmând ca după aplicarea tuturor taxelor, statul să ajungă la o cotă de 64% din veniturile rezultate din comercializarea gazelor, iar companiile să rămână cu 36%.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat, marți, că producția ar putea începe în 2026.
Cu toții suntem de acord în privința împărţirii veniturilor din această exploatare că partea cea mai mare să revină statului român şi o parte mai mică, companiilor private. Mai exact, vorbim de un procent de 64% pentru stat și de, respectiv, 36% pentru firme. După 4 ani de amânări și ezitări, mă bucur că am ajuns la o concluzie din care românii vor avea, la final, de câștigat.Marcel Ciolacu:
Promisiuni energetice
Legea offshore este în centrul dezbaterilor publice de ani de zile.
După descoperirea zăcămintelor, politicienii din România făceau promisiuni și vorbeau despre un viitor energetic luminos.
Fostul premier Victor Ponta anunța în 2014 planuri ca România să furnizeze gaze Republicii Moldova, astfel încât să înlocuiască gazul rusesc dat de Gazprom.
Însă în continuare Moldova este dependentă 100% de Gazprom, iar grupul rus tocmai a dublat prețul gazelor pe aprilie la peste o mie de dolari pe mia de metri cubi.
Blocada lui Dragnea
În perioada 2016-2018, autoritățile au discutat cu companiile implicate un proiect de lege pentru împărțirea veniturilor obținute din vânzarea gazelor din Marea Neagră.
Acesta a fost însă modificat total de către Liviu Dragnea în 2018, când a introdus impozite progresive pe veniturile suplimentare câștigate din vânzarea gazelor.
Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, spune că prin proiectul adoptat în 2018, statul urma să ia 80% din venituri, iar companiile rămâneau cu 20%.
De asemenea, nu se recunoșteau toate investițiile făcute de companii în explorare, iar acestea nu puteau să își recupereze decât 60% din sumele investite.
În plus, obliga companiile să vândă în România minimum 50% din producție.
Companiile au criticat dur legea
Societățile implicate în proiectele din Marea Neagră au criticat aspru legea.
Petrom și Exxon au anunțat că în aceste condiții nu pot investi. Zăcămintele lor se află în zona de apă adâncă și care necesită investiții mari.
Între timp, Exxon a plecat din România, vânzându-și în acest an participația către Romgaz pentru un miliard de dolari. Exxon a anunțat însă recent că va investi 10 miliarde de dolari în Guyana, în America de Sud, potrivit Reuters.
Compania Black Sea Oil & Gas, deținută de fondul american Carlyle, a continuat lucrările în apele de mică adâncime, dar a anunțat recent că se pregătește să dea în judecată statul român la curtea de arbitraj de la Paris, deoarece autoritățile nu și-au îndeplinit promisiunile de a modifica legea offshore, conform Profit.ro.
Compania ar putea porni producția chiar în acest an, însă oficialii săi spun că nu au văzut încă un proiect în dezbatere publică.
Acuzații în stânga și-n dreapta
După schimbarea abruptă a legii în 2018, acuzațiile politice au zburat în stânga și-n dreapta.
La acel moment, speculațiile erau că Dragnea încearcă să „șantajeze americanii” pentru a putea scăpa de dosarele sale penale.
- Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare în 2019 și a fost eliberat condiționat în iulie 2021. Fostul lider PSD mai are însă și alte dosare în derulare.
Fostul premier Victor Ponta îl acuza pe Dragnea că a făcut jocuri pentru a ajuta două companii din Ungaria, care rezervaseră capacitate pe conducta de transport spre statul vecin, astfel că gazele din Marea Neagră ar fi urmat să ajungă în Ungaria, după cum scria atunci Hotnews.
De asemenea, Andrei Gerea (ALDE), fost ministru al energiei și al economiei, acuza la rândul său că se încearcă blocarea investițiilor și continuarea importurilor.
„Cu modificările de azi, cineva nu dorește ca exploatarea gazelor din Marea Neagră să înceapă și se dorește practic continuarea importurilor de gaze din Rusia. Practic noi închidem, nu mai dăm nicio șansă exploatării din Marea Neagră”, spunea Gerea, conform Digi24.
Acesta îl viza pe Iulian Iancu (PSD), președintele de la acel moment al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților.
În acest moment, Iancu este propus pentru a deveni vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
Promisiunile continue ale PNL
La final de 2019 însă, Guvernul PSD a căzut. PNL a anulat mai multe măsuri introduse de către PSD, precum Ordonanța 114 și supraacciza la carburanți.
A promis și modificarea legii offshore, însă până la acest moment, niciun proiect nu a fost făcut public.
Inițial, PNL a argumentat că legea nu putea fi modificată până la modificarea structurii Parlamentului prin alegeri, deoarece PSD avea 46% din voturi. Însă nici după alegerile din decembrie 2020 nu a prezentat niciun proiect.
Conform surselor Libertatea, statul nu a venit cu noua lege pentru că a așteptat finalizarea negocierilor dintre Exxon și Romgaz și preluarea pachetului de acțiuni de către societatea românească de stat.
USR îl acuză pe ministrul energiei, Virgil Popescu, că de trei ani promite legea offshore, dar „nu e în stare să o livreze”.
România, tot mai dependentă de importuri
Între timp, din 2018 și până acum, producția de gaze a României a tot scăzut, iar dependența de importuri a crescut.
În 2018, importurile de gaze naturale ale României erau de aproximativ 10% din consum. În 2021, importurile de gaze au ajuns la o pondere de 30%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Diferența a fost acoperită cu importuri din Rusia.
Beneficii de 26 miliarde de dolari
România consumă anual circa 11 miliarde de metri cubi de gaze.
În sectorul românesc al Mării Negre se află circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, conform estimărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Un studiu Deloitte din 2018 arăta că exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagră ar aduce statului român venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040.
Gazele sunt folosite de către termocentralele din marile orașe pentru producerea căldurii, dar și de către industrie, la producerea îngrășămintelor.
Cine are cele mai mari rezerve
România are a patra rezervă de gaze din Europa, după Norvegia (1.700 miliarde de metri cubi), Olanda (700 de miliarde) și Marea Britanie (200 de miliarde), conform unui raport al grupului petrolier britanic BP.
La nivel mondial, cele mai mari rezerve se găsesc în Rusia (35.000 de miliarde de metri cubi), Iran (33.200 de miliarde), Qatar (24.900 de miliarde) și Turkmenistan (19.500 de miliarde).
