Celebra Erin Brockovich a pornit războiul împotriva supercentrelor AI de date care distrug în secret natura
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În 1993, Erin Brockovich a devenit o figură centrală a luptei împotriva poluării, obținând o despăgubire record de 333 de milioane de dolari de la compania de energie Pacific Gas and Electric (PG&E), acuzată că a contaminat apa subterană din Hinkley, California.
Cuprins:
Trei decenii mai târziu, celebra activistă, jucată de Julia Roberts în filmul din 2000 care îi poartă numele, s-a angajat într-o nouă luptă, de această dată împotriva centrelor de date care sprijină dezvoltarea inteligenței artificiale.
Alerta dată de mii de mesaje
În aprilie 2026, Brockovich a lansat un apel pe site-ul său, cerând utilizatorilor să semnaleze orice problemă legată de centrele de date din vecinătatea lor. Rezultatul a fost copleșitor: în doar o lună, peste 3.800 de persoane au răspuns, iar până la 24 iunie, numărul rapoartelor trimise a ajuns la 7.005, conform unei analize realizate de The Guardian.
„Acest lucru seamănă cu Hinkley, doar că pe steroizi”, spune Brockovich într-un interviu acordat publicației The Guardian, referindu-se la lupta sa de acum trei decenii. Aceste structuri masive, construite pentru a găzdui infrastructura digitală necesară funcționării tehnologiei AI, acoperă sute de hectare de teren.
În mai, de exemplu, autoritățile din Utah au aprobat construcția unui centru de date de două ori mai mare decât Manhattan-ul.
Îngrijorări de peste tot din SUA
Mulți dintre cei care au contactat-o pe Brockovich au fost surprinși de lipsa de informare publică privind construcția acestor centre. „De ce nu am știut despre asta? Cum de a început construcția fără să fim consultați?”, sunt doar câteva dintre întrebările primite de activistă.
Alții și-au exprimat temerile cu privire la impactul asupra resurselor naturale: „Ce se întâmplă cu apa? Cine plătește factura pentru toată energia consumată? Ce impact va avea asupra sănătății noastre și a vieții sălbatice?”.
Brockovich a creat o hartă open-source care documentează amplasarea centrelor de date AI din SUA, fie operaționale, fie în construcție sau propuse, și zonele de unde a primit plângeri. Potrivit acestei hărți, există deja 33 de centre operaționale, 68 în construcție și 41 propuse.
Postarea sa de pe Substack intitulată „Dacă centrele de date sunt atât de bune, de ce sunt construite în secret?” reflectă îngrijorările privind transparența acestor proiecte. „Se întâmplă în fiecare stat american, în multiple regiuni rurale, ferme și cartiere”, explică Brockovich. „Oamenii văd cum natura este distrusă în jurul lor”.
Ea a primit mărturii despre animale sălbatice dispărute, pasări care nu mai cuibăresc și animale moarte observate în apropierea acestor construcții masive.
Impactul asupra resurselor naturale
Problema apei devine critică, mai ales că două treimi din centrele de date planificate în SUA sunt amplasate în zone afectate de secetă, potrivit unei analize realizate de sursa citată anterior. „Centrele mai mari pot consuma aproape 19 milioane de litri de apă pe zi, echivalentul consumului zilnic al 50.000 de oameni”.
Unii locuitori au raportat creșteri uriașe ale facturilor la apă, de la 22 de dolari pe lună la peste 350 de dolari. Brockovich avertizează că acest consum masiv de resurse ar putea avea consecințe dezastruoase: „Cum va afecta utilizarea apei echilibrul naturii? Oamenii se întreabă. Ce se va întâmpla cu noi?”.
Obstacolele întâmpinate
Multe centre de date sunt aprobate fără consultări publice sau analize de impact asupra mediului, unele companii utilizând acorduri de confidențialitate cu autoritățile locale. „Aud de la oameni că liderii lor locali schimbă legile pentru a permite construcția acestor centre”, spune Brockovich.
În Texas, comisarii din Hill County au încercat să oprească un proiect dar au fost dați în judecată pentru daune de 100 de milioane de dolari. Cu toate acestea, Brockovich nu consideră că problema este despre corupția generalizată, ci despre presiunea uriașă exercitată asupra autorităților locale.
„Consiliile care încearcă să oprească proiectele sunt imediat date în judecată. Nu pot face față unor astfel de sume”.
O luptă la nivel global
Munca sa nu se limitează la granițele SUA. Brockovich a primit apeluri de ajutor din Australia, India, Scoția și Irlanda. În Dublin, de exemplu, a fost introdusă o interdicție asupra construirii de noi centre de date, după ce acestea au ajuns să consume o cincime din energia electrică a țării, încă din 2023.
„Aceasta este o problemă globală”, declară ea. „E copleșitor. Trebuie să avem curajul de a acționa, chiar dacă ne confruntăm cu forțe care au toate resursele, inteligența și influența din lume”.
Planuri de viitor
În ciuda dimensiunii provocării, Brockovich rămâne hotărâtă să continue lupta. Prioritatea sa este implementarea unui protocol de aprobare mai bun pentru fiecare caz în parte înainte de construirea noilor centre.
Ea solicită rapoarte de impact asupra mediului și consultări publice. „Trebuie să aflăm informațiile mai întâi și apoi să organizăm întâlniri comunitare, astfel încât oamenii să aibă un cuvânt de spus”, subliniază ea.
Deși anii au trecut, iar energia sa nu mai este aceeași, Erin Brockovich rămâne un simbol al rezistenței civice. „Sunt prea bătrână pentru asta, apropo. Sunt în faza mea de apus. Am șase nepoți”, spune ea zâmbind.
Totuși, chiar dacă această campanie ar putea fi ultima, Brockovich este hotărâtă să o ducă până la capăt: „Pot câștiga această luptă, doar că nu pot să o câștig singură”.
Mihu 03.07.2026, 15:44
Acum intelegem de ce vor sa astupe forajele si fantanile