Ernest Târnoveanu, demis de la șefia Muzeului Național de Istorie după 15 ani: „S-a încercat intimidarea mea”

„Având în vedere că astăzi, 28 ianuarie, mi s-a solicitat demisia de onoare de către doamna Natalia Intotero, ministrul Culturii, țin să fac precizarea că nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona, încercându-se intimidarea mea prin diverse mijloace”, a susținut Ernest Târnoveanu, într-un comunicat.

„Am refuzat să-mi depun demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate ca lăsarea fără conducere a MNIR în aceste zile cruciale”, a adăugat el.

Ministrul culturii, Natalia Intotero, a anunțat marți, 28 ianuarie, că i-a cerut demisia directorului Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Târnoveanu, pentru că a trimis tezaurul în Olanda fără acoperire legală, dar acesta a refuzat, motiv pentru care a fost demis.

Ernest Oberlander-Târnoveanu era în funcție de aproape 15 ani.

Într-un muzeu din Olanda s-au furat coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, în trei minute

O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se afla și tezaurul dacic românesc, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24/25 ianuarie, și au fost furate patru piese din expoziție: 3 brățări dacice și Coiful dacic de la Coțofenești. Muzeul nu era păzit de nimeni. Totul s-a petrecut în trei minute, au spus autoritățile olandeze.

Poliția locală a difuzat pe 25 ianuarie primele imagini video de la jaful din Muzeul Drents. Secvențele de pe o cameră de supraveghere au arătat că cel puțin trei persoane deschid o ușă, apoi are loc explozia.

Potrivit De Telegraaf, poliția are indicii și face progrese în ancheta privind spectaculosul furt al obiectelor de aur din Muzeul Drents. Indiciile se referă la mașinile de evadare și la investigațiile din muzeu asupra persoanelor suspecte. De asemenea, nu este exclusă varianta ca printre implicați să fie și români.

Cel puțin trei persoane ar fi fost implicate în jaf, dar este posibil ca acestea să fi fost ajutate de un complice.

Un prim suspect a fost filmat de o cameră de supraveghere, potrivit imaginilor difuzate de Libertatea.

Renumitul clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani, ar putea fi implicat în furtul comorilor dacice de aur din Olanda.

Totuși, deși au trecut trei zile de la furt, poliția olandeză nu i-a prins pe făptași.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro