Eșecul campaniilor anti-HPV și anti-COVID-19 se răsfrânge asupra vaccinării obișnuite la copii

În anul 2008, România se număra printre primele țări care introducea vaccinarea împotriva HPV, alături de Marea Britanie, de exemplu. Campania de vaccinare de atunci a fost însă un eșec total. Din 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11 ani – grupul-țintă pentru vaccinare -, doar 2%, adică 2.600 de fete, s-au vaccinat. 

Ce s-a întâmplat atunci? Pe scurt, introducerea campaniei de vaccinare anti-HPV a dat startul mișcării antivacciniste în România, spune medicul de familie Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, pentru Școala 9,  

„Mișcarea antivaccin a devenit, neașteptat, foarte voluminoasă și vocală. Până atunci, ne bucuram de o acoperire vaccinală destul de înaltă în programele naționale, în special la copii”, explică dr. Gindrovel Dumitra. 

Medicul subliniază și faptul că mass-media a contribuit la propagarea informațiilor false și că mesajele de dezinformare au început să fie atât de multe, încât autoritățile nu au reușit să le combată, ceea ce a dus la oprirea campaniei de vaccinare. 

Ce putem învăța despre scepticismul la vaccinare din 2008, ca să nu repetăm greșeala 

Din păcate, spune medicul, România repetă greșeala din 2008, întrucât încă ducem lipsa unor programe de prevenție. Reticența românilor la vaccin se vede acum, împotriva COVID-19. „Lipsa de insistență a autorităților pentru a aduce aceste programe de prevenție mai aproape de cetățean ne arată că, în acest moment, avem o lipsă de percepție a utilității vaccinării în general”. 

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

„Părinții, în acest moment, caută orice măsură ca să-și protejeze copilul. Pentru ca ei să înțeleagă că vaccinarea, atât anti-HPV, cât și anti-COVID-19, este cel mai bun lucru pentru ei, trebuie să ajungem la ei cu mesajele corecte”, adaugă medicul.

„Pot accepta cu ușurință un tratament, dar când vine vorba de vaccin…”

Mai mult decât atât, explică medicul de familie, „românii și-au pierdut nu numai încrederea în autorități, în cei care ne conduc, dar și în medici, în autoritatea medicală”, din cauza dezinformărilor la care au fost supuși constant în ultimul deceniu. 

„Ceea ce este dramatic, pentru că noi observăm acest lucru în cabinetele noastre. Pacienții pot accepta cu ușurință un tratament recomandat de noi, dar când vine vorba de vaccin, trebuie să duci o muncă grea de convingere”, subliniază coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Părinții încep să refuze vaccinarea ROR

Și medicul de familie cu activitate pediatrică Egri Eduard spune că, din cauza dezinformării privind vaccinul anti-COVID-19, părinții încep să refuze și vaccinarea obișnuită, împotriva altor boli, cum ar fi cel împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR).  

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Într-o postare pe Facebook, medicul arată cum, într-un caz particular, dar nu singular, un părinte îi răspunde, la solicitarea acestuia de a-l vaccina împotriva ROR: „Nu îi fac nimic, nu vă las să omorâți copilul cu vaccinul!”

„M-a mirat atitudinea atât de bruscă a părintelui copilului respectiv legat de vaccinarea obișnuită. Lumea cu o pregătire mai slabă devine confuză și le adună pe toate la un loc. Noi, ca popor, încă avem probleme mari legate de vaccinarea adultului, vedem procentele scăzute de vaccinare, nu mai vorbim de cea a copiilor”, adaugă dr. Egri. 

Această neîncredere în vaccin nu e ceva nou, subliniază medicul pediatru. „Numai că s-a actualizat, cumva, în contextul COVID-19”, spune el. 

Articolul complet pe Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro