Europa pune la cale în secret un plan prin care să trimită trupe în Ucraina, care „să asigure un viitor acord de pace”, dezvăluie Associated Press

„Ce rol ar putea juca Statele Unite?”

Marea Britanie și Franța fac parte din acest proiect, deși detaliile în acest sens sunt limitate.

Țările implicate nu doresc să-i acorde un avantaj lui Vladimir Putin, în cazul în care ar fi de acord să negocieze încheierea războiului din Ucraina.

Un lucru este cert: președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, are nevoie de garanție că securitatea țării sale va fi asigurată. Cea mai bună protecție ar fi aderarea la NATO, la care i s-a promis de mult timp, dar SUA au renunțat la această opțiune.

„Nu voi intra în anumite detalii, dar accept că, dacă există pace, trebuie să existe un fel de garanție de securitate pentru Ucraina, iar Regatul Unit va avea un rol în asta”, a declarat joi prim-ministrul britanic Keir Starmer.

Urgența a crescut pe fondul îngrijorării că președintele SUA, Donald Trump, ar putea să nu țină cont de Europa și nici de Ucraina, pentru a încheia un acord cu Putin.

Multe întrebări rămân fără răspuns, dar una iese în evidență: ce rol ar putea juca Statele Unite?

„Suntem într-o fază incipientă”

În decembrie, după ce Trump a fost ales, dar înainte de a prelua mandatul, un grup de lideri s-a întâlnit cu Zelenski la reședința secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles.

Recomandări

Primul sondaj pentru alegerile prezidențiale. Suveraniștii ar câștiga turul I. Cine ar putea câștiga turul doi

Au fost prezenți oficiali din Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Polonia. Au participat și înalți oficiali ai Uniunii Europene.

Discuțiile s-au bazat pe o idee promovată de președintele francez Emmanuel Macron la începutul anului 2024. La acea vreme, refuzul său de a exclude trimiterea de trupe în Ucraina a stârnit dezbateri aprinse, în special din partea liderilor Germaniei și Poloniei.

Macron părea izolat pe scena europeană, dar planul său a căpătat amploare de atunci.

Totuși, despre cum ar putea arăta această forță militară și cine va face parte din ea depinde de termenii unui acord de pace și nu numai.

Italia are limite constituționale în ceea ce privește utilizarea forțelor sale. Țările de Jos ar avea nevoie de undă verde din partea parlamentului său, la fel ca și Germania, a cărei poziție ar putea evolua după alegerile din 23 februarie.

Polonia este precaută, având în vedere animozitățile față de Ucraina, care datează din Al Doilea Război Mondial.

„Suntem într-o fază incipientă”, a declarat Hanno Pevkur, ministrul apărării al Estoniei, pentru Associated Press, în marja Conferinței de securitate de la München.

Deși există diverse discuții, este „esențial” ca aliații europeni să înțeleagă cum va arăta situația din Ucraina înainte de a veni cu un plan, a spus Pevkur.

Recomandări

Europa vrea să renunțe treptat la tehnica militară americană, dar opțiunile sunt puține. Principalele temeri față de politica lui Trump

Dacă Rusia și Ucraina își reduc forțele de-a lungul liniei frontului la „câteva mii” de ambele părți, atunci „nu este o problemă ca și Europa să fie acolo”, a spus Pevkur, subliniind că ar fi mult mai greu dacă mai există un „conflict în derulare”.

O forță de securitate robustă, nu una de menținere a păcii

Structura și rolul forței vor fi dictate de tipul de acord de pace la care se va ajunge. Dacă Rusia și Ucraina pot conveni condiții pe măsură ce negocierile progresează, este plauzibil că ar fi necesare mai puține măsuri de securitate.

Dar experții avertizează că, așa cum stau lucrurile, europenii trebuie să desfășoare un contingent robust mai degrabă decât o forță de menținere a păcii precum „căștile albastre” ale Națiunilor Unite.

„Trebuie să fie o forță reală, ca rușii să știe că, dacă o vor testa vreodată, vor fi zdrobiți. Și poți fi sigur că Rusia o va testa”, a declarat Ben Hodges, fostul comandant al armatei americane în Europa, luna trecută, la un eveniment al centrului european de politică.

„Ei încalcă fiecare acord. Deci, dacă trimitem o forță acolo, ei trebuie să aibă putere aeriană, forțe terestre, apărare antiaeriană. Toate acestea”, a spus el. „Dacă se intră acolo cu căști albastre, vor fi zdrobite.”

Recomandări

Dosarul Roșia Montană: tribunalul ICSID cere firmei Gabriel Resources să ofere o garanție bancară. Cum poate fi executată silit compania de statul român

Generalul francez în retragere Dominique Trinquand, fost șef al misiunii militare a Franței la Națiunile Unite, a fost de acord că forțele de menținere a păcii ONU sunt mai potrivite „pentru desfășurarea în zone care sunt mult mai stabile”.

„Pentru început, organizarea acestei operațiuni cu soldați luați din întreaga lume ar dura aproximativ un an”, a spus el.

„Trebuie să facem lucruri realiste”

Natura acordului de pace va determina dimensiunea și locația contingentului european. Zelenski a insistat pe cel puțin 100.000 până la 150.000 de soldați. Rapoartele din presă au speculat 30.000-40.000 de oameni. Diplomații și oficialii nu au confirmat nicio cifră.

Ucraina vrea și sprijin aerian, nu doar trupe terestre.

Este clar că Europa va depune eforturi pentru o forță pe scară largă și, cu siguranță, nu ar putea face acest lucru rapid.

Într-un interviu acordat vineri pentru Financial Times, Macron a spus că ideea de a desfășura o forță uriașă este „exagerată”.

„Trebuie să facem lucruri adecvate, realiste, bine gândite și negociate”, a spus el.

SUA stabilesc niște reguli

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a insistat săptămâna aceasta asupra „supravegherii internaționale robuste”, o referire la linia frontului de aproximativ 1.000 de kilometri.

Europenii sunt reticenți, deoarece ar necesita prea multe trupe.

Miercuri, la sediul NATO, Hegseth a vorbit despre condițiile în care SUA ar putea fi de acord cu o forță care să ofere Ucrainei „garanțiile de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va începe din nou”.

Europa trebuie să fie cea care va oferi cea mai mare parte a viitoarelor ajutoare militare și umanitare pentru Ucraina, a spus secretarul american al apărării.

Șeful Pentagonului a exclus desfășurarea de trupe americane în Ucraina, dar și implicarea NATO în coordonarea de trupe pe teritoriul Ucrainei după finalul conflictului.

Putin a spus că a lansat invazia din cauza extinderii teritoriului NATO prea aproape de granițele Rusiei și este puțin probabil să accepte vreo operațiune condusă de cea mai mare organizație militară din lume.

Orice aliat european care va participa nu ar beneficia de garanția de securitate colectivă a NATO, dacă ar fi atacat, a spus Hegseth. El a subliniat că „nu vor fi trupe americane dislocate în Ucraina”, dar nici nu a dezvăluit ce rol ar putea juca SUA.

Din perspectiva Ucrainei, o operațiune numai în Europa pur și simplu nu ar funcționa. „Orice garanție de securitate este imposibilă fără americani”, a avertizat, joi, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha.

Urmărește-ne pe Google News