Mergi direct la conținut »
EXCLUSIV /  De 16 ani, face portrete-robot ale infractorilor fugari scotocind în memoria martorilor. I-a desenat pe Passaris și pe ”Grenadier”
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > EXCLUSIV / De 16 ani, face portrete-robot ale infractorilor fugari scotocind în memoria martorilor. I-a desenat pe Passaris și pe ”Grenadier”

EXCLUSIV / De 16 ani, face portrete-robot ale infractorilor fugari scotocind în memoria martorilor. I-a desenat pe Passaris și pe ”Grenadier”

De mic i-a plăcut să deseneze, să picteze, dar și să țină pasul cu informatica. Agentul șef Aurelian Grigorescu a îmbinat toate aceste pasiuni care l-au urmat din copilărie și astăzi dă chip infractorilor care încearcă să-și piardă urma după ce au ucis, au furat sau au violat. Printre chipurile pe care și-a pus semnătura se numără și cel al temutului Konstantinos Passaris, dar și al lui Dragoș Ciupercescu, ”grenadierul” de la Jean Monnet.

De Cristian Burcioiu,

Un hoț mărunt sau un criminal feroce nu are pe urme doar polițiști și criminaliști specializați în anchete judiciare, ci și…desenatori! Oameni care dau chip infractorului fugar împletind talentul de a așeza pe hârtie sau pe ecranul calculatorului figura unui ins cu informații și mărturii legate de fizionomia celui căutat. Unul dintre polițiștii care ”aleargă” după infractori ”jucându-se” cu mustăți, bărbi, cicatrici, cu forme de ochi, de fețe și de nasuri este agentul șef Aurelian Grigorescu. Faptul că lucrează la Poliția Capitalei nu l-a împiedicat să ajute la prinderea unor bandiți care au comis fărădelegi în cine-știe-ce colț de țară.

”E vorba de cazuri mai grele, unde sunt mai mulți martori. Am lucrat și două zile în continuu pentru a face 8-10 portrete-robot în baza a 8-10 mărturii”, povestește subofițerul care spune că la un asemenea desen poți lucra de la 2-3 ore, la două-trei zile, în funcție de cât de ”limpede” este martorul. Pentru că, adaugă polițistul, fiecare situație este abordată de la caz la caz. Unii martori rețin foarte bine semnalmentele unei persoane, au memorie fotografică. Alții însă trebuie ajutați, dar nu bombardați cu fotografii cu diverse chipuri care să le șteargă sau să le estompeze informațiile din memorie.

”Dacă ne împotmolim, mă opresc și reiau a doua zi lucrul cu martorul care trebuie să fie detașat, nu încordat. Lucrăm pas cu pas, aștept confirmări. Dacă procentul e sub 70 la sută, mai insist. Mă joc cu elementele care formează fizionomia, dar folosind doar informațiile oferite de martor”, explică ag.șef Grigorescu, polițistul care de 16 ani desenează chipuri de infractori.

Printre ”vedetele” care au au ”căzut” și cu ajutorul portretelor sale robot se numără Konstantinos Passaris, grecul supranumit ”Fiara din Balcani” care, în 2001, a asasinat doi angajați ai unei case de schimb valutar din București, dar și Dragoș Ciupercescu, ”grenadierul” care, în 2002, a detonat o grenadă în fața Liceului Jean  Monnet din Capitală. ”La Passaris am desenat două zile cu ajutorul unei femei-martor. Portretul seamănă, dar e rece, nu are expresia feței. A ieșit un pic mai tânăr și nu așa de dur.

konstantinos-passaris-capturat

La „Grenadier” am făcut două portrete. La unul am muncit degeaba, pentru că informațiile nu erau corecte. Abia al doilea martor ne-a oferit ceea ce trebuie pentru a-l putea identifica”, își amintește ag.șef Aurelian Grigorescu două dintre cele mai celebre cazuri rezolvate la care a lucrat.

dragos-ciupercescu-grenadierul-jean-monet

Din ”panoplia” sa nu lipsește însă nici individul care a tâlhărit-o pe directoarea de la televiziunea lui Dan Diaconescu, caz la care ”DD” a fost martor, dar și bătăuși și cuțitari asasini care au încercat să dispară.

3

”Armele” lui Grigorescu sunt nu numai informațiile martorilor, ci și cele câteva sute de chipuri – o colecție de frizuri, extrem de multe forme ale ochilor, ale buzelor și ale nasurilor. O bază de date cu figuri-șablon din care nu lipsesc colecții de imagini cu persoane brunete, blonde, roșcate, grase, slabe, cu ochii depărtați sau mai apropiați, cu nasul coroiat sau drept, dar și o importantă rezervă virtuală de haine, accesorii și tatuaje aduse, firește, în pas cu moda zilelor noastre. ”Avem câteva sute de chipuri, dar colecția e dinamică. În funcție de ce oferă martorul, îl tund, îl bărbieresc sau îl coafez pe infractor până ce ajungem la un rezultat. Portretul-robot ajunge apoi în stradă, dar trebuie spus că nu se merge niciodată sută la sută pe asemănarea cu personajul real”, explică subofițerul.

 

Infractor căutat, făcut din vedete

Care este secretul unui  portret-robot bine realizat? Informațiile oferite de martori trebuie să ”atingă” anumite criterii. În primul rând, spune specialistul, trebuie reținută forma feței, formatul acesteia și relieful ei – pomeții, bărbia, dacă e mai ”trasă”. Culoarea și forma părului sunt și ele elemente esențiale. Apoi, trebuie vizată zona ochilor pentru a putea spune dacă sunt rotunzi, de viezure sau migdalați și cea a nasului care poate fi cărnos, gros, osos sau cocoșat. Nu de puține ori, martorii asociază chipul infractorului fugar cu al unui personaj cunoscut și asta ajută. ”Am desenat analiști, vedete de televiziune sau personaje de prin filme, chiar de desene animate.  Alteori am folosit câte ceva de la mai multe vedete pentru că martorul avea în telefon poze cu ele. Le-am amestecat și mi-a ieșit infractorul căutat”, spune agentul șef Grigorescu.

Copiii, martori perfecți

Poate părea ceva mai ciudat, dar copiii sunt foarte buni ”donatori” de informații. Ei descriu mai greu în cuvinte ceea ce au văzut, dar rețin foarte bine scenele la care au fost martori. Specialiștii în realizarea portretelor-robot pot extrage, cu tehnică, respectivele informații  prin asocierea lor cu personaje din viața micuților. Acestea pot fi eroi de desene animate, părinții lor, vecinii, cunoscuți.

 

”Portretul desenat, mai valoros decât o fotografie”

Până în 1996 chipurile infractorilor fugari erau desenate de specialiști în baza informațiilor puse la dispoziție de martori. ”Se lucra cu folii de acetofan suprapuse pe care erau tipărite elemente din fizionomia omului. Dar polițistul și desena cu ajutorul elementelor oferite de martori. Apoi, încet, încet, a intrat calculatorul. Era dublu ca timp de execuție, ca volum de muncă, față de epoca calculatorului, dar eu rămân la părerea că portretul desenat este mai valoros decât o fotografie.Îți pune mintea la contribuție. Mi-aș fi dorit să rămânem la acuarele”, conchide agentul șef Aurelian Grigorescu.

ANGE5982

FOTO: Dumitru Angelescu

 
 
Close
Close
Închide