EXCLUSIV. Cristian Văduva, singurul doctorand în oină: ”La Olimpiada de la Tokyo se va juca un meci demonstrativ”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul trecut, Nicolae Dobre, preşedintele Federaţia Română de Oină, şi Cristian Văduva, membru al Biroului Federal - şi singurul om care îşi dă doctoratul în oină -, au purtat discuţii avansate privind promovarea acestui sport străvechi în deschiderea Olimpiadei din 2020, la Tokyo.
Cuprins:
”Ne-am propus ca în anul 2020, la Olimpiada organizată în Tokio, să participăm cu un meci demonstrativ de oină în cadrul sporturilor cu mingea mică, înrudite cu baseball-ul. Demersurile pentru acest lucru au început încă din anul 2013, fiind continuate şi in 2016 prin vizitele pe care le-am făcut împreună cu o delegație a F.R.O. în mai multe orașe din Japonia. Am prezentat sportul nostru în orașe precum Tokio, Yokohama, Matsudo şi Ashikaga, prin organizarea de meciuri demonstrative în licee şi şcoli”, ne-a explicat Cristian Văduva, singurul om care îşi dă doctoratul în oină. De ce un asemenea doctorat?
Unul din obiectivele Federației Române de Oină este de a mări numărul de specialiști, deoarece în momentul de față, în cadrul facultăților de sport din România, nu există specializarea oină - care este, totuşi, sportul naţional.
Lucrarea de doctorat va studia biomecanica acestui sport
”Lucrările existente la nivel național abordează numai istoricul jocului, descrierea lui, precum şi modificări aduse regulamentului pe parcursul anilor, fapt ce m-a determinat să studiez mai în amănunt biomecanica mișcărilor, cu sprijinul tehnologiilor de ultimă generație. Acest lucru nu putea fi realizat fără ajutorul domnului prof. dr. Monea Gheorghe, din cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Educație Fizica și Sport, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca şi a specialiștilor de la Centrul de Transfer Tehnologic (Infrastructura de cercetare în ştiinţe aplicate – INCESA) din cadrul Universității din Craiova”, a explicat Cristian Văduva.
Asta înseamnă că lucrarea va lămuri ce fel de statură trebuie să aibă un jucător de oină, ce lungime a braţelor, ce fel de musculatură trebuie să-şi dezvolte etc.
Rezultatul final trebuie să fie răspândirea jocului la nivel naţional şi internaţional.
”Puţină lume ştie că olandezii s-au arătat foarte intresaţi de oină, pe care au studiat-o la noi şi au declarat că vor să o adopte şi să o impună în şcolile de la ei, pentru dezvoltarea fizicului, dar şi a spiritului de echipă la copiii din Olanda”, ne-a spus Nicolae Dobre, preşedintele Federaţiei.
Oina s-a jucat peste tot în ţinuturile locuite de români
Oina a fost declarată sport naţional deoarece s-a practicat pe tot întinsul țării sub diferite denumiri: hoina, ogoiul, fuga, de-a lunga, apuca, matca-mare, hîlca, lapta, pila, hapucul, hopaciul, de-a patru să stăm, lupta-lungă, baciul.
Chiar dacă existau denumiri diferite de la o zonă la alta, modul de desfășurare al jocului nu prezenta deosebiri esenţiale, fondul structural al acestuia era asemănător. Acest lucru l-a determinat pe Spiru Haret, în 1894, să constituie o comisie de unificare a tehnicii şi tacticii jocului şi să alcătuiască primul regulament național de oină.
