De ce există informații false și conspirații pe rețelele sociale în România. Răspunsul ANCOM

Pe românește, manipularea, dezinformarea și fake news-ul nu sunt ilegale, arată instituția, într-un răspuns pentru Libertatea.

Cuprins:

Ne facem că facem

„Așa cum am menționat și în comunicatul de presă transmis în data de 12.03.2026, conținutul dăunător online este un material publicat sau distribuit pe internet care nu încalcă legea, dar poate afecta negativ siguranța, sănătatea, bunăstarea emoțională, demnitatea sau dezvoltarea utilizatorilor”, spune ANCOM.

Întrebată de ce manipularea și fake news-ul, care sunt conținut dăunător, dar nu și ilegal, nu sunt automat făcute ilegale, ANCOM a afirmat că nu are drept de inițiativă legală, „motiv pentru care Autoritatea nu poate iniția un «cadru normativ» de natura celui propus de dumneavoastră”.

Să vină Parlamentul să stabilească

Iar stabilirea caracterului ilegal al unui tip de conținut online ține de legislația adoptată de statele membre în materie penală, civilă, administrativă, mai spune instituția condusă de pesedistul Valeriu Zgonea.

„În cazul conținutului manipulativ sau al dezinformării, situațiile sunt complexe și pot implica exercitarea libertății de exprimare, motiv pentru care legiuitorul european nu a optat pentru calificarea automată a acestui tip de conținut ca fiind ilegal”, susține agenția de stat.

Avem mecanisme. Teoretic

În schimb, regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) introduce mecanisme prin care platformele trebuie să gestioneze riscurile sistemice, inclusiv răspândirea dezinformării sau manipulării informaționale, în cazul platformelor online foarte mari, așa cum este cazul Facebook, TikTok sau YouTube.

În ceea ce privește rolul ANCOM, aceasta spune că este doar coordonator al DSA și are obligații de supraveghere și coordonare a regulamentului, inclusiv în ceea ce privește obligațiile furnizorilor de găzduire din România.

De la Ana la Caiafa

În cazul platformelor online foarte mari, competența principală de supraveghere revine Comisiei Europene, inclusiv în ceea ce privește respectarea obligațiilor privind gestionarea riscurilor sistemice, cum ar fi dezinformarea.

„În ceea ce privește destructurarea unor rețele de manipulare sau dezinformare, astfel de acțiuni țin, de regulă, de politicile de moderare ale platformelor sau de atribuțiile autorităților competente în domeniul aplicării legii, nu de competențele stabilite pentru coordonatorii serviciilor digitale prin regulamentul privind serviciile digitale”, susține ANCOM.

Astfel, spune că, de fapt, Comisia Europeană trebuie să facă supravegherea, iar alte autorități sunt competente pentru destructurarea rețelelor.

Nu precizează însă care sunt acestea.

În cursul alegerilor prezidențiale anulate din 2024, un număr de 27.000 de conturi au activat pe TikTok pentru creșterea candidatului prorus Călin Georgescu, iar oficialii ANCOM și CNA au acuzat la acel moment că rețeaua chineză ignora cererile acestora.

Cod obligatoriu

Cu toate acestea, ANCOM spune că există un cod voluntar de bune practici, care a fost atașat la DSA. Acest cod numără în prezent 42 de semnatari, între care marile companii IT ale lumii, precum Google, Meta, Microsoft și TikTok.

Codul a devenit un criteriu de referință în evaluarea conformității platformelor online cu regulamentul privind serviciile digitale.

Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual impus acestor platforme.

În mod concret, codul de conduită privind dezinformarea recomandă:
• demonetizarea – reducerea stimulentelor financiare pentru sursele de dezinformare;
• transparența publicității politice – etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;
• asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, a amplificărilor bazate pe boți, deepfake rău-intenționat și a altor comportamente manipulative utilizate pentru a răspândi dezinformarea;
• împuternicirea utilizatorilor, cercetătorilor și comunității de verificare a faptelor – instrumente mai bune pentru identificarea dezinformării, acces mai larg la date, acoperirea verificării faptelor în întreaga UE.

Balans între dezinformare și libertatea de exprimare

„Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susținând, în același timp, pe deplin libertatea de exprimare și transparența”, conform ANCOM.

Există un grup coordonat de Comisia Europeană care are rolul de a monitoriza angajamentele.

Autoritatea de comunicații susține că DSA obligă marile platforme să identifice, să analizeze și să implementeze măsuri de atenuare a riscurilor sistemice asociate serviciilor lor, inclusiv cele legate de dezinformare, siguranța publică și impactul asupra drepturilor fundamentale.

Acuzații financiare

Cu toate acestea, eliminarea conturilor false, reducerea activității boților și a manipulărilor cu greu se văd în practică.

Iar acuzațiile vin nu doar în privința conspirațiilor online, ci și legat de activitățile economice.

Aplicația financiară Revolut a acuzat Facebook că este un „focar” de fraude financiare, 77% din acestea pornind de pe platformele grupului Meta.

O investigație Reuters a arătat și că Facebook face anual 16 miliarde de dolari numai din reclame la fraude și escrocherii online, de la scheme de investiții, la cazinouri online ilegale, la vânzarea de produse medicale interzise.

Ce este conținutul dăunător

Precizările ANCOM vin după ce instituția a emis recent un comunicat în care arăta ce măsuri pot lua utilizatorii în privința conținutului dăunător.

„Conținutul dăunător online este un material publicat sau distribuit pe internet care, deși nu încalcă legea, poate afecta negativ siguranța, sănătatea, bunăstarea emoțională, demnitatea sau dezvoltarea utilizatorilor. În această categorie se încadrează, de exemplu, materiale care promovează comportamente riscante, conținut ofensator, manipulativ sau care poate influența negativ anumite categorii vulnerabile”
ANCOM

Rețelele sociale au obligația de a pune utilizatorilor la dispoziție metode de raportare a conținutului ilegal, să explice atunci când restricționează conturi și să ofere posibilitatea de apel.

În timp ce conținutul ilegal e stabilit prin lege, conținutul dăunător e reglementat prin termenii de aderare la rețelele sociale, adică de companiile însele.

ANCOM se spală pe mâini, CNA intră în scenă

ANCOM spune că nu poate dispune eliminarea conținutului dăunător sau ilegal în România, chiar dacă e coordonator pentru țara noastră al DSA.

Pentru astfel de situații are însă prerogative Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

Instituția cerea încă din decembrie 2024 întărirea mecanismelor de moderare a conținutului pe rețelele sociale, conform Profit.ro. Aceasta afirma la acel moment că are prerogative limitate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE