Un cuplu din Florida a cumpărat aproximativ 18 hectare de mlaștină de lângă propria casă pentru un motiv neobișnuit: se temea că terenul va fi defrișat și transformat într-o zonă construită. Cincisprezece ani mai târziu, locul devenise un refugiu pentru animale sălbatice, cu 275 de berze de pădure, alături de stârci, egrete, rațe, aligatori, vidre, castori și alte animale, potrivit U.S. Fish and Wildlife Service.
Cuprins:
Jim Stevenson și Tara Tanaka locuiau deja lângă zona umedă atunci când au început să se teamă că pădurea de chiparoși ar putea fi defrișată. Jim era biolog pensionat care lucrase pentru serviciul parcurilor statale, știa cât de important era habitatul, așa că au cumpărat mlaștina cu chiparoși de 45 de acri, aproximativ 18 hectare, în 2007. Nu s-au limitat însă la a bloca dezvoltarea imobiliară și ani la rând au îngrijit activ habitatul care, ușor, ușor, s-a transformat într-o importantă zonă de cuibărit pentru păsările de apă.
Pentru Tara, fotografă și realizatoare de materiale video despre natură, mlaștina a devenit în timp și un uriaș observator aflat chiar în spatele casei. Din biroul său poate urmări păsările care vin să-și construiască cuiburile, iar în unele zile în zonă se adună sute de păsări de apă.
Iar rezultatul a devenit spectaculos. În 2022, U.S. Fish and Wildlife Service prezenta proprietatea celor doi drept un sanctuar în care cuibăreau 275 de berze de pădure, wood storks. Iar berzele nu erau singurele. Acolo și-au găsit refugiu stârci mari albaștri, egrete mari, stârci albaștri mici și stârci verzi. În mlaștină cuibăresc și anhinga, găinușe de baltă, rațe de pădure și rațe fluierătoare cu burta neagră, iar lopătarii roz vizitează zona.
Prin proprietate trec și râși roșii, ratoni, vulpi roșii și cenușii, vidre, castori, coioți și iepuri de mlaștină. Iar printre cei mai importanți locuitori sunt aligatorii.
Transformarea mlaștinii nu s-a produs doar pentru că terenul a fost lăsat în pace. Chiar înainte să-l cumpere, Jim Stevenson intra cu canoea în mlaștină și smulgea manual arborii de seu chinezesc, o specie invazivă care putea ocupa zonele de apă deschisă de care păsările au nevoie pentru a se hrăni. În jurul mlaștinii a folosit și incendieri controlate pentru întreținerea habitatului. Când vegetația plutitoare devine prea densă, este îndepărtată mecanic.
Jim a amenajat chiar și o mică insulă unde aligatorii se pot odihni la soare, iar prezența lor are un efect neașteptat: aligatorii îi țin la distanță pe ratoni, care altfel ar putea ajunge la ouăle și puii păsărilor. U.S. Fish and Wildlife Service explică faptul că apa aflată sub cuiburi și prezența aligatorilor pot ajuta păsările să se apere de asemenea prădători.
Tara a documentat ani întregi viața din sanctuar folosind echipamente care îi permit să fotografieze animalele de la distanță, fără să le deranjeze, și ajuns chiar să recunoască anumite păsări care se întorc în colonie.
„Îmi place să le văd întorcându-se an după an”, a povestit ea pentru U.S. Fish and Wildlife Service.
Din casa sa poate vedea berzele aterizând în copacii din curte și adunând crengi pentru cuiburi. WFSU descria proprietatea drept un adevărat paradis pentru un fotograf de natură: aici au fost surprinse, de-a lungul timpului, inclusiv feline sălbatice, aligatori și sute de păsări care se hrănesc în apa puțin adâncă.
Cuplul nu s-a mulțumit să păstreze mlaștina doar cât timp terenul se află în proprietatea sa. În 2016, asupra celor 45 de acri a fost instituit un acord de conservare care limitează permanent posibilitatea dezvoltării terenului. Proprietatea poate rămâne privată, dar restricțiile privind construcțiile continuă să o protejeze. Tara a explicat că aici nu sunt permise împușcarea animalelor sau pescuitul, iar „până și broaștele sunt protejate”.
Astfel, terenul cumpărat inițial de doi oameni îngrijorați că mlaștina ar putea dispărea nu mai poate fi transformat cu ușurință într-un proiect rezidențial sau comercial. Acum, cele aproximativ 18 hectare cumpărate de familie fac parte dintr-un sistem natural care contribuie și la protejarea resurselor de apă din jurul Tallahassee.
Povestea mlaștinii vine într-un moment important și pentru berzele de pădure din Statele Unite. Specia a fost inclusă în 1984 pe lista federală a animalelor amenințate sau pe cale de dispariție, după ce populația scăzuse cu peste 75% față de anii ’30. După decenii de măsuri de conservare, situația s-a schimbat radical. În februarie 2026, U.S. Fish and Wildlife Service a anunțat că populația s-a refăcut suficient pentru ca specia să fie eliminată de pe lista federală, măsura devenind definitivă pe 9 martie 2026.
Autoritățile estimează acum populația de reproducere din SUA la 10.000-14.000 de perechi, răspândite în aproximativ 100 de colonii. Sunt de peste două ori mai multe perechi și de peste trei ori mai multe colonii decât în momentul în care specia a fost introdusă pe lista federală.