Finlanda a decis să adere la NATO, anunță președintele și premierul țării nordice. Care sunt următorii pași după acest moment istoric
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Finlanda trebuie să se alăture NATO, au susținut joi președintelui și prim-ministrului țării nordice într-o declarație comună, un anunț care va redesena harta geopolitică a Europei și va împinge Suedia vecină să solicite aderarea, la rândul ei, într-o evoluție majoră pentru securitatea europeană după invadarea Ucrainei de către Rusia, relatează Financial Times.
Președintele Sauli Niinistö și prim-ministrul Sanna Marin au declarat ambii joi că Finlanda „trebuie să solicite” aderarea la NATO în câteva zile. „Aderarea la NATO ar întări securitatea Finlandei. Ca membru al NATO, Finlanda va consolida întreaga alianță de apărare”, au spus aceștia într-o declarație comună.
Războiul sângeros al Rusiei împotriva Ucrainei, o altă națiune europeană non-NATO, a modificat considerațiile de securitate ale Finlandei și Suediei și a condus la un sprijin ridicat pentru apartenența la Alianță.
Social-democrații premierului Marin își vor anunța hotărârea sâmbătă, iar duminică urmează decizia comună a guvernului de coaliție format din cinci partide.
„Sperăm că pașii la nivel național încă necesari pentru a lua această decizie vor fi luați rapid în următoarele câteva zile”, au spus Niinistö și Marin.
În Suedia, social-democrații aflați la guvernare vor lua duminică decizia dacă se alătură NATO. Cererile oficiale ale ambelor țări sunt așteptate săptămâna viitoare.
Sprijinul public al aderării la NATO a oscilat între 20 și 30% în Finlanda, chiar și după incursiunile Rusiei în Georgia în 2008 și în Ucraina în 2014. Dar cel mai recent sondaj a arătat că 76% dintre finlandezi sunt acum de acord să adere la NATO și doar 12% se opun.
Întrebat miercuri care va fi mesajul său către Rusia, Niinistö a spus: „Răspunsul meu ar fi: tu ai provocat asta. Uită-te în oglindă”.
Ratificarea apartenenței la NATO, între 6 și 12 luni
Este așteptat ca NATO să aprobe rapid cererile de aderare ale Finlandei și Suediei, dar acestea nu vor deveni membre înainte ca toate cele 30 de state membre să ratifice cererile, un proces estimat să dureze între 6 și 12 luni.
Un oficial NATO a spus că atât Finlanda, cât și Suedia ar putea deveni candidați oficiali în „câteva săptămâni” înainte de un summit-cheie al NATO de la Madrid, la sfârșitul lunii iunie.
Oficialul a refuzat să speculeze cât de mult ar putea dura ratificarea, dar a adăugat: „Am auzit de la un număr destul de mare de aliați că ar încerca să facă din asta o prioritate”.
Aderarea Finlandei ar dubla granița dintre NATO și Rusia datorită frontierei sale de 1.340 km. Ar aduce, de asemenea, o armată cu un nivel ridicat de pregătire în cadrul alianței.
Ultima țară care a aderat la NATO, Macedonia de Nord, a avut cel mai lung proces de aderare, dar în cazul Finlandei și Suediei situația va fi diferită. „Nu am fost într-o criză de securitate extremă în regiunea euro-atlantică așa cum ne aflăm acum. Acestea nu sunt vremuri normale”, a spus oficialul NATO citat de Financial Times.
Rusia a amenințat cu „consecințele militare și politice grave” dacă Finlanda sau Suedia se alătură NATO, însă oficialii finlandezi și suedezi au primit garanții de sprijin în caz că Moscova va dori să cauzeze probleme.
Boris Johnson, premierul Marii Britanii, a semnat miercuri acorduri atât cu Suedia, cât și cu Finlanda pentru a le veni în ajutor cu resurse militare în cazul în care ar fi atacate, o mișcare care a atenuat temerile că țările vor fi vulnerabile în timpul procesului de ratificare a NATO.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
