FMI prognozează o recesiune în 2026 și o inflație crescută. Șomajul va ajunge la 6,5%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că economia României va intra în recesiune în 2026, cu o scădere de 0,5%. Aceasta reprezintă o revizuire semnificativă față de proiecția din primăvară, care prevedea o creștere de 0,7%, arată datele analizate de publicația Profit.ro.
Cuprins:
De asemenea, FMI prognozează o redresare economică mai lentă în 2027, cu un avans de doar 2,2%, față de 2,5% cât era preconizat anterior.
Perspective economice sumbre pentru România
Estimările FMI sunt în concordanță cu cele ale Băncii Mondiale, care a redus recent previziunile privind creșterea economică a României.
În plus, Comisia Europeană urmează să publice luna viitoare o actualizare a propriilor estimări.
În raportul din luna mai, Comisia anticipa o creștere economică modestă de 0,1% pentru 2026.
Inflație în creștere și deficit de cont curent alarmant
Pe lângă perspectivele economice slabe, FMI preconizează o inflație medie de 8,2% pentru anul 2026, în creștere față de 7,8% estimată anterior. Pentru 2027, rata inflației este prognozată la 4,1%, peste nivelul de 3,9% indicat în primăvară.
Deficitul de cont curent al României este așteptat să ajungă la 7% din PIB în 2026, o creștere cu 0,2 puncte procentuale în comparație cu estimările anterioare.
Totuși, FMI estimează că acesta s-ar putea reduce ușor la 6,7% în 2027.
Probleme pe piața muncii
Situația pieței muncii din România ar putea, de asemenea, să se deterioreze, conform raportului FMI.
Rata șomajului este prognozată să crească la 6,5% în 2026, în contrast cu rata de 6,1% raportată pentru 2025. Prognoza anterioară anticipa un șomaj mai scăzut, de 6%.
Impactul geopoliticii și al tehnologiei asupra economiei globale
„În prezent, 32 de economii generează 95% din creșterea mondială, comparativ cu 54 de economii în luna aprilie, în timp ce revizuirile în scădere au devenit mai frecvente, afectând aproximativ 47% dintre economii”, arată raportul FMI.
Două forțe majore - geopolitica și tehnologia - au început să remodeleze economia globală. Deși efectele pe termen scurt sunt deja vizibile, impactul pe termen lung rămâne incert.
FMI subliniază că „geopolitica își găsește cea mai recentă și acută manifestare în conflictul din Orientul Mijlociu, în timp ce ostilitățile din alte regiuni și tensiunile din relațiile comerciale internaționale continuă să umbrească activitatea economică”.
Îngrijorări privind adaptarea economiei globale
Războiul și tensiunile comerciale generează șocuri negative de ofertă, propagate prin creșteri ale prețurilor la energie și influențe asupra inflației.
„Până în prezent, sectorul privat pare să se fi adaptat bine la șocurile geopolitice provocate de conflictele directe și de disputele comerciale. Totuși, pe măsură ce perioadele scurte de acalmie alternează cu valuri de atacuri într-un conflict prelungit și trenant, unele dintre mecanismele de ajustare care au protejat economia mondială în faza inițială - bazate pe ipoteza unor ostilități de scurtă durată - se restrâng, iar riscul unor costuri economice mai mari devine tot mai evident”, avertizează FMI.
Analizele și prognozele FMI vin într-un context global marcat de incertitudini economice și politice majore, iar România nu face excepție.
