Dobânzile cresc puternic pe toată planeta din cauza inflației mari, a șocului petrolier și a deficitelor tot mai mari ale statelor, iar România va fi printre cele mai lovite din cauză că vine cu propriile deficiențe, precum necesarul mare de finanțare și lipsa de reforme, arată economiștii consultați de Libertatea.
Cuprins:
În Statele Unite, dobânzile la certificatele de trezorerie pe 30 de ani au depășit 5,6%, nivel nemaiîntâlnit din iunie 2002, iar dobânzile pe zece ani au atins 5,29%.
În Japonia, dobânzile cu care se împrumută statul au trecut de 3% pentru prima dată din 1996 încoace.
Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite, a majorat dobânda de referință la 3,75%–4%, ducând la temeri privind o „apocalipsă a dobânzilor”, cauzată de inflația ridicată, creșterea costurilor cu energia și balonarea datoriei publice.
Dobânzile au dus la scăderea burselor în ultima săptămână.
În România, dobânda la titlurile de stat pe zece ani s-a ridicat la 7,65% în data de 30 septembrie, după ce a fost 7,69% în ziua venirii experților agenției Standard & Poor’s pentru evaluarea finanțelor țării.
În ultima lună, dobânzile au crescut cu 0,75 puncte procentuale, conform datelor TradingEconomics.com.
Pentru România, creșterea dobânzilor în SUA are un dublu efect: de pe o parte crește presiunea pe dobânzile la care se împrumută statul, iar pe de altă parte crește riscul repatrierii de capitaluri, deoarece banii pleacă din zonele mai puțin sigure către altele sigure. Acest lucru duce mai departe la posibila scădere a leului în fața euro și a dolarului american.
„Sunt mai multe motive pentru care cresc dobânzile la nivel mondial: 1- șocul petrolier cauzează inflație; 2- deficitele la nivel global cresc, nu scad. Este o cantitate imensă de obligațiuni care trebuie refinanțată. Băncile centrale cresc dobânzile și e nevoie de mulți bani. 3- Se investește imens în AI, e nevoie de foarte mulți bani”, explică economistul Andrei Caramitru, pentru Libertatea.
Acesta spune că efectele vor fi văzute în perioada următoare.
„Efectul este cataclismic, mai ales pentru pârliți ca noi. Pleacă banii de la periferie spre centru. Noi avem nevoie de 160 de miliarde de euro în următorii ani.
În anii ‘80, a fost o situație asemănătoare în SUA din cauza șocului petrolier. Atunci Volcker a ridicat dobânzile, a fost criză, dar nu așa greu. În schimb, am dat faliment noi și URSS”, explică acesta.
Acesta spune că România va păți ce au pățit Grecia sau Ungaria.
„E total logic ca ei să țină dobânzile sus 2-3 ani, scapă și de MAGA, și de Donald Trump. Dar noi suntem praf. Pentru noi ar putea fi o situație gen troika plus Consiliu Monetar. Instrumente să salveze România sunt, dar nu sunt pe gratis. De ce ar ajuta UE un guvern PSD-AUR? O să fie ca în Grecia sau Ungaria”, afirmă Caramitru.
„Curățeniile astea nu sunt doar economice, ci elimină și structurile de putere ce nu funcționează. De aici și panica de la noi. Nu ai cum să faci ca Ceaușescu, să comprimi consumul și să bagi apă, paie și bătaie. Nu se poate evita de niciun fel, poate fi tot sistemul și toate taberele la masă, nu se poate evita nimic”, susține economistul.
Acesta afirmă că s-au săturat de lipsa reformelor atât investitorii, cât și populația.
„Citigroup avertiza recent că fix un guvern PSD nu trebuie numit. E o iluzie să se creadă că dă cineva un telefon la JPMorgan și se rezolvă. Nu există așa ceva, JPMorgan cumpără titlurile de stat pentru alți investitori, precum fondurile de pensii. Noi vom intra anul viitor fără PNRR, dar cu creșteri de salarii la bugetari și la pensii, plus ce vor baronii”, avertizează el.
„În Ungaria, sistemul s-a prins că nu se mai poate așa cu Viktor Orban și l-au creat pe Peter Magyar. La noi s-au ambalat să facă la fel. Singurii din anii ‘80 care nu s-au deschis eram noi și Albania. URSS făcea Glasnost și Perestroika, numai noi nu. Apoi voiam să facem pact cu URSS, dar nu am mai apucat pentru că s-au dizolvat ăia. Așa și acum, noi pariem pe MAGA când Trump pierde puterea în Congres în două luni”, afirmă Caramitru.
Acesta estimează că România o să ajungă la un guvern tehnocrat, condus fie de Leonardo Badea, Eugen Tomac sau Alexandru Nazare, dar problema va fi în continuare de bani.
„Iar când se vor prinde că nu vin banii, atunci PSD și Olguța vor da jos guvernul și vor face alianță cu AUR. Cât timp nu schimbăm complet cum funcționează statul, vechile rețele vor fi preluate de alții. E la fel când decapitezi un cartel în Mexic sau Columbia. Scapi de vârf, dar atâta timp cât o cerere și o infrastructură, traficul de droguri va continua. Statul român funcționează acum cum l-a gândit Ceaușescu în 1968. Nu avem nici bani, nici capacitate de adaptare, nici capacitate cognitivă”, susține acesta.
El face o comparație între țara noastră și Polonia.
„Polonia avea în anii 80 rețeaua Solidaritatea, care a dărâmat comunismul, plus papa de la Roma. Noi aveam un analfabet cu patru clase (Nicolae Ceaușescu – n.r.) plus Lenuța (Elena Ceaușescu – n.r.). În anii ‘90, puterea a fost preluată de neocomuniști, iar acum avem rezultatul. Rușii nu au plecat niciodată de aici. Polonia și-a șters datoria în anii 90, noi am fost aproape de faliment și în 1997, și în 2009. Acum iar”, afirmă Caramitru.
El avertizează însă că reacția UE în fața lipsei reformelor va fi dură.
„Nu ai cum să crezi că UE a băgat aici jumătate de trilion de euro în fonduri europene și investiții și să crezi că nu vor face nimic să își protejeze banii. O să fie un șoc și o să fie huge (imens – n.r.). Toți generalii, securiștii, sistemul care se împotrivește acum reformelor trebuie să își accepte propria dispariție. Ori acceptă așa și ies la pensie, ori o să ajungă în pușcării, așa cum începe curățenia în Ungaria. Sau se va întâmpla ceva ca în Franța, cu revoluția de la 1789”, estimează Caramitru.
Acesta spune că situația demografică se schimbă rapid, iar în zece ani România va fi total schimbată.
„Esențialmente, satele mor, oamenii pleacă în diaspora, iar populația rămasă este îmbătrânită. Baronii de acolo sunt disperați. În 10 ani satele dispar, iar țara va arăta altfel”, afirmă acesta.
El estimează că anul viitor statul va ajunge în imposibilitatea de a funcționa și va cere ajutor extern.
„Pronosticul meu este că anul viitor vom fi înapoi la Ecofin. Noi oricum suntem agățați de Ecofin, FMI este doar un instrument tehnic. Fiind pe deficit, noi nu avem bani să plătim pensii și salarii. Și noi ne vom duce și vom cere bani de la UE. Care poate să zică da sau să zică nu. Și să pună condiții, nu neapărat economice, precum eliminarea sistemului actual de decizie, o curățenie cum a fost făcută în Grecia, unde cei din Syriza au făcut cu mâna lor reformele și apoi au dispărut de tot”, conchide acesta.
Profesorul de economie Adrian Mitroi spune că dobânzile mari de pe piețele internaționale sunt cauzate de vigilanții bondurilor, care au găsit „o slăbiciune a politicienilor depășiți de realități”.
„A doua cauză e că băncile centrale sunt cu ochii pe pepenii altora și urcă dobânzile. Băncile centrale manipulează dobânzile cu ministerele lor de finanțe. În esență, vor coborârea dobânzilor pe termen lung, dar asta nu se poate face decât cu o creștere pe termen scurt. Coborârea pe termen lung coroborată cu creșterea pe termen scurt înseamnă o contracție. Terminarea oricăruia dintre cele două războaie, Iran și Ucraina, ar fi suportivă pentru scăderea dobânzilor”, explică Mitroi.
Acesta mai spune că România a crescut în ultimii 10 ani pe împrumut, iar acum este un moment de pendul.
„I-a împrumutat statul, adică noi toți”, spune el.
Mai mult, Uniunea Europeană a fost în contratimp cu SUA și China la nivel economic prin politicile sale industriale și de mediu, iar acum plătim cu toții prin scăderea prosperității.
„Sunt economii care stau mult mai bine ca noi, iar altele supraîndatorate. Una e SUA, care are superioritate tehnologică și flexibilitatea politicilor. UE a fost în contratimp, iar noi suntem repetenții Europei. Noi suntem în postura de a plăti neperformanța ultimilor ani. România este o țară unde nu inovăm, nu facem infrastructură, nu am modificat structura administrativă, nu am schimbat învățământul ca să îl adaptăm la lumea actuală. Lumea merge înainte iar noi ne ocupăm de oameni care nu pleacă sau alții care nu vor să vină. Împreună cu Europa plătim prețul faptului că SUA și Asia muncesc mult mai organizat”, afirmă profesorul de economie.
Și Mitroi face apel la faptul că statul a rămas anchilozat.
„Atâta timp cât noi suntem atât de mizerabil la nivel de societate, va fi doar rău. Când sistemul este disfuncțional, trebuie să ne acomodăm și nu ne place. Suntem o țară de mâna a doua. Singurele lucruri care vor face diferența vor fi cele rele și vor fi în jos. Intrăm într-o perioadă destul de lungă de scădere a prosperității pentru cel puțin jumătate de populație, de la pensionari la cei cu credite pe termen lung sau cei fără investiții financiare. Îmi pare rău, dar asta va fi!”, avertizează acesta.