Focarul care nu a fost depistat „precoce”, în ciuda asigurărilor ministrului sănătății. Cum s-au îmbolnăvit 100 de persoane cu handicap de la Centrul din Păstrăveni, cu sprijinul ”metodologiei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 7 mai, ministrul sănătății Nelu Tătaru spunea că noua ”zonă roșie” din țară o reprezintă căminele de bătrâni și de asistați și corpul medical. ”Fiind în zone care sunt izolate, atunci le depistăm precoce și putem să le controlăm”, adăuga ministrul.
Cuprins:
- Izolați, dar nu și testați
- Adrese fără răspuns
- DSP Neamț spune că avea mâinile legate
- Un medic pozitiv și un prim deces printre beneficiari
- Metodologia, invocată din nou
- După metodologie, invocată Ordonanța militară nr.8
- Focarul care ar fi trebuit depistat precoce, dar nu a fost
- Zvonuri pe Facebook că angajații ar fi plecat de pe tură în timpul carantinei
- Se sună la 112 dacă rezidenții cu Covid-19 se simt rău
- Centrul de Resurse Juridice: Neinternarea acestor pacienți este o formă de discriminare
La trei zile distanță, DSP Neamț anunța un focar uriaș, la Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap (CRRPH) din Păstrăveni, judeţul Neamţ: 100 de beneficiari (din cei 200 găzduiți la centru) și 67 de angajați (din 198) au fost confirmați pozitiv până acum. Și urmează să sosească rezultatele a 26 de teste.
- Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Neamț a trimis mai multe adrese, încă de pe 21 aprilie, prin care se cerea testarea personalului din centrele de bătrâni și de persoane cu dizabilități din județ.
- Acestea au fost trecute cu vederea de către DSP Neamț. Practic, focarul nu doar că nu a fost depistat precoce. A fost o bombă cu ceas, ignorată de autorități, până când a explodat.
- Directorul DSP Neamț spune că metodologia nu i-a permis să înceapă testarea mai devreme în aceste centre.
Pe 16 aprilie, metodologia de testare a fost schimbată, astfel încât personalul din căminele de bătrâni să fie testat de două ori pe lună.
Despre testarea angajaților din centrele pentru persoane cu dizabilități, multe dintre ele instituții cu sute de rezidenți, unde boala se poate răspândi cu agresivitatea unui incendiu într-o pădure, nu s-a precizat nimic.
Izolați, dar nu și testați
Singura măsură de precauție, luată pentru a evita transmiterea virusului în aceste centre, a fost carantinarea personalului la locul de muncă timp de două săptămâni.
Prin art. 10 al Ordonanței Militare nr. 8 din 9 aprilie, ”se instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul angajat al centrelor prevăzute la art.9 alin.(1) pe o perioada de 14 zile.”
Dar nu era prevăzută testarea angajaților la intrarea în centru. Ceea ce înseamnă că nimeni nu știa dacă aceștia erau purtători sau nu de virus în momentul în care urmau să intre pe o tură nouă de 14 zile.
Adrese fără răspuns
Pe 21 aprilie, DGASPC Neamț, instituție în coordonarea căreia se află și Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din Păstrăveni, a trimis o solicitare către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Neamț prin care solicita testarea personalului care urma să își reia activitatea după scurgerea perioadei de izolare preventivă la domiciliu.
La distanță de două zile, pe 23 aprilie, DGASPC Neamț revenea cu o nouă solicitare pentru testare.
O altă adresă a urmat pe 27 aprilie, cu aceeași solicitare.
”Revenim la adresele noastre (...) prin care vă rugăm, să ne comunicați punctul de vedere cu privire la testarea personalului din centrele rezidențiale pentru copii și adulți, aflate în subordinea DGASPC Neamț”, se menționa în document.
DSP Neamț spune că avea mâinile legate
DSP Neamț a trimis un răspuns abia pe 27 aprilie, la 6 zile distanță de la prima adresă trimisă de către DGASPC Neamț.
Instituția invoca metodologia de testare existentă la acea dată, care prioritiza testarea personalului din căminele de bătrâni de două ori pe lună, dar nu și a angajaților din centrele pentru persoane cu handicap.
Legat de aceștia, e precizat că metodologia asigură ”testarea beneficiarilor și a personalului în cazul manifestărilor specifice Covid-19 sau a prezenței unui contact direct cu o persoană infectată cu Covid-19.
Altfel spus, DSP Neamț transmitea că avea mâinile legate, din cauza metodologiei. Dacă nu exista un caz pozitiv, nu putea face nimic.
A doua zi, pe 28 aprilie, s-a actualizat metodologia, pentru a include testarea personalului de îngrijire din centrele rezidențiale de ori ori pe lună.
Era prea târziu.
Un medic pozitiv și un prim deces printre beneficiari
Vineri seara, pe 1 mai, o femeie de 36 de ani din centrul de la Păstrăveni ajunge la spital cu febră.
În aceeași zi, un medic al centrului este confirmat pozitiv. Acesta lucrează și ca medic de familie la un dispensar din cartierul Dărmănești, din Piatra-Neamț, și face și gărzi la un centru de permanență, a arătat Mesagerul de Neamț.
Beneficiara este testată pe 2 mai, iar rezultatele sosesc pe 4 mai, în aceeași zi în care femeia moare. Aceasta este confirmată cu Covid-19. Decesul ei este anunțat de Grupul de Comunicare Strategică pe 6 mai.
DSP Neamț începe testarea la centru abia pe 5 mai, la 4 zile după ce femeia e internată cu febră, iar medicul este testat pozitiv.
Metolodogia nu mai era un impediment de pe 28 aprilie. De ce a amânat instituția începerea testării?
Metodologia, invocată din nou
”Persoana care a decedat a fost declarată pozitiv chiar în ziua în care a decedat, tot pe 4 mai, iar noi pe 5 mai deja aveam programate (pentru testare, n.r.) peste 120 de persoane la centrul Păstrăveni”, a spus pentru Libertatea Radu Firăstrău, directorul DSP Neamț.
Însă aceasta fusese internată cu febră încă de pe 1 mai.
”Eu nu pot să testez când există suspecți. Vă dați seama câți suspecți sunt în județ? Metodologia nu îmi spune să testez când sunt suspecți”, adaugă Firăstrău.
Medicul din centru fusese însă confirmat încă de pe 1 mai. Nu era doar ”suspect”.
Directorul DSP Neamț argumentează decizia de a amâna testarea pentru alte câteva zile, spunând că doctorul declarase că a purtat echipament de protecție și a dormit separat de colegii lui.
După metodologie, invocată Ordonanța militară nr.8
Testările la centrele rezidențiale din județul Neamț au început abia pe 5 mai, deși metodologia de testare permitea testarea personalului încă de pe 28 aprilie, indiferent dacă exista un caz pozitiv sau nu.
Directorul DSP Neamț a explicat că instituția a testat doar de pe 5 mai din pragmatism.
”Noi testăm personalul care urmează să intre. Dacă testez personalul de pe 28 aprilie, până pe 9 mai (când se schimbă tura, n.r.) poate să umble pe unde umblă și poate să devină pozitiv. Tocmai de aceea este relevant să testăm, să obținem rezultate, cât mai aproape de ziua schimbului”, spune Firăstrău, invocând Ordonanța militară nr.8 care prevedea carantinarea personalului din centre la locul de muncă timp de 14 zile.
Nu explică însă de ce nu a fost testat mai repede personalul aflat în centru la acea dată, mai ales că se știa că există un caz pozitiv în rândul cadrelor medicale.
Focarul care ar fi trebuit depistat precoce, dar nu a fost
Cert este că între timp boala s-a răspândit printre beneficiarii și angajații centrului.
Directorul DSP Neamț consideră că nu este vina instituției.
”E imorală ideea pe care au indus-o cei de la DGASPC. Ei nu sunt vinovați pentru ce s-a întâmplat în centrele lor. E vinovat DSP-ul”, spune aceasta.
”Cei de la centru trebuia să-și ia și ei măsuri, să asigure echipament de protecție, să-și facă niște circuite”, continuă Firăstrău.
Întrebat dacă DSP Neamț a făcut controale pentru a se asigura că au fost luate aceste măsuri, directorul răspunde că s-a făcut o verificare.
”La momentul controlului situația a fost în regulă, dar repet, la momentul controlului. Ei poate au auzit că se întâmplă ceva. Eu nu vreau să dau vina pe nimeni, dar vă repet. Acest Covid-19 a pătruns și la Matei Balș, unde sunt specialiști în circuite și medici infecționiști”, adaugă directorul DSP Neamț.
Reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) au spus pentru Libertatea că fiecare instituție sau companie e responsabilă să ia aceste măsuri de protecție, dar deocamdată măsurile sunt la nivel de recomandări.
Centrele pentru adulți, cum e și cel de la Păstrăveni, au personalitate juridică, se gestionează singure, a explicat Magda Vasilache, purtător de cuvânt la DGASPC Neamț.
”Ele trebuie să asigure echipament de protecție, din bugetul propriu. Ele trebuie să-și facă propriile achiziții. Sunt sub coordonarea noastră, dar ele pot lua deciziile. Noi le-am reamintit că au obligația să își asigure echipamente pentru prevenirea infecțiilor. Ei ne-au comunicat că au asigurat aceste echipamente. Evident a fost în limita posibilităților. Toată lumea a avut probleme la începutul lui martie (cu achizițiile, n.r.), ulterior, lucrurile s-au remediat”, adaugă Vasilache.
Consultând achizițiile directe făcute pe SEAP, observăm că centrul a făcut primele achiziții de dezinfectant și mănuși pe 10 martie, iar de măști chirurgicale, pe 11 martie. Primele 50 de combinezoane au fost cumpărate pe 26 martie.
Zvonuri pe Facebook că angajații ar fi plecat de pe tură în timpul carantinei
Pe un grup de Facebook al localității Păstrăveni, unde se află centrul, s-a scris să virusul s-ar fi răspândit pentru că angajații nu au respectat carantina.
”Se presupune că virusul a ajuns în Centrul respectiv după ce câțiva angajați (localnici) nu au respectat măsurile de izolare la locul de munca în perioada Paștelui”, a comentat cineva.
Alții au spus că nu ar trebui hrănite aceste zvonuri.
”Dragi concetățeni, în momentele astea crunte trebuie să fim solidari, nu cred că ar trebui să găsim un țap ispășitor și să ne legăm de cei care lucrează în centru, care și cum s-a angajat”.
Alți comentatori au tranșat discuția, explicând că virusul nici măcar nu există.
Se sună la 112 dacă rezidenții cu Covid-19 se simt rău
Beneficiarii depistați pozitiv, precum și angajații confirmați pozitiv și asimptomatici care se aflau în centru la data testării, au rămas în centru. Ceilalți angajați cu Covid-19, care erau acasă la momentul respectiv, au fost internați.
Decizia a fost luată de către DSP Neamț, în consultare cu Institutul Național de Sănătate Publică.
Autoritățile spun că rezidenții cu Covid-19 sunt asimptomatici și că e mai bine să fie tratați în centrul respectiv, fiind persoane cu dizabilități.
”Pentru ei, doar mutarea patului poate să producă consecințe deosebite. Nu sunt niște pacienți obișnuiți”, argumentează directorul DSP Neamț.
O adresă a DSP Neamț către Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din Păstrăveni prevede că ”orice schimbare în starea de sănătate a beneficiarilor pozitivi va fi anunțată prin serviciu la 112 și va duce la internarea persoanei respective”.
Centrul de Resurse Juridice: Neinternarea acestor pacienți este o formă de discriminare
O situație similară a fost și la Centrul de Îngrijire și Asistență Păclișa pentru persoane cu dizabilități din județul Hunedoara. Cazul a fost documentat de către Libertatea.
10 beneficiari pozitivi au fost internați inițial la Spitalul Județean Deva, dar nu a existat personal care să îi supravegheze. Oamenii au fost sperați, un pacient a încercat să își bage degetele în priză, un altul a atacat o asistentă, au povestit cadre medicale din spital. A doua zi, pacienții au fost duși înapoi în centrul rezidențial.
Practic, spitalele din România nu sunt echipate să aibă grijă de persoanele cu dizabilități în contextul Covid-19. În consecință, s-a luat decizia tratării acestor persoane în centrele unde locuiesc.
Este o derogare de la Ordinul 555/2020, care prevede obligația internării, indiferent de tipologia spitalului și indiferent de forma îmbolnăvirii, explică Georgiana Pascu, director de program la Centrul de Resurse Juridice, un ONG care monitorizează respectarea drepturilor omului.
”Indiferent de forma de manifestare a bolii (ușoară, severă sau gravă), respectiv indiferent dacă aveau nevoie de oxigen sau ventilație mecanică, rezidenții Centrului de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Handicap din Păstrăveni au dreptul la îngrijiri medicale în mediul spitalicesc, respectiv DSP și spitalul aveau obligația de a asigura, în condiții de egalitate cu celelalte persoane infectate, accesul deplin la servicii de sănătate”, adaugă Pascu.
Aceasta consideră că neinternarea rezidenților confirmați pozitiv este o formă de discriminare.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
