Cine a trăit înaintea noastră pe Terra? Fosilele vechi de circa 800.000 de ani descoperite în Maroc ridică noi întrebări

Mandibule, dinți și un femur: descoperirea care acoperă un gol de sute de mii de ani în istoria omului

Fosilele includ trei mandibule, dinți, vertebre și un femur, fiind primele rămășițe de hominini din această perioadă descoperite pe continentul african.

„Există multe fosile de hominini în Africa până acum un milion de ani, dar după aceea apare un gol până la aproximativ 500.000 de ani, iar în acest interval nu avem aproape nimic”, a explicat Jean-Jacques Hublin, paleoantropolog la Collège de France și Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Leipzig, pentru CNN.

Hominini formează un trib taxonomic din subfamilia Homininae. Hominini includ genurile existente Homo și Pan, dar exclude genul Gorilla.

Fără bărbie, dar cu dinți moderni: descoperirea care schimbă imaginea strămoșilor noștri

Scanările CT și studiile asupra caracteristicilor lor au relevat un strămoș cu trăsături „mozaicate”, combinând elemente primitive și evoluate. De exemplu, aceștia nu aveau o bărbie definită, dar dinții și alte caracteristici dentare erau similare cu cele ale oamenilor moderni și ale neanderthalienilor.

Datate cu precizie prin paleomagnetism, un marker-cheie al evoluției umane

Majoritatea fosilelor au fost descoperite în 2008 și 2009, însă datarea lor exactă a fost realizată mai recent prin paleomagnetism, o tehnică care analizează inversiunile câmpului magnetic al Pământului. Cercetătorii au stabilit că stratul în care au fost găsite fosilele coincide cu tranziția Matuyama-Brunhes, un marker cronologic important.

Serena Perini, geolog la Universitatea din Milano, a declarat pentru CNN că această tehnică le-a permis să „ancoreze prezența acestor hominini într-un cadru cronologic excepțional de precis”.

Femurul avea urme de mușcături de prădători

Peștera Grotte à Hominidés era un loc periculos pentru acești hominini. Hublin a remarcat că femurul avea urme de mușcături de prădători, cel mai probabil hiene, și că există dovezi clare ale prezenței carnivorelor în această zonă.

Fosilele ar putea indica strămoșul comun al neanderthalienilor, denisovanilor și oamenilor moderni

Fosilele aduc informații valoroase despre specia ancestrală a celor trei tipuri de oameni care au trăit recent: neanderthalieni, denisovani și Homo sapiens.

Remintim că, o reconstrucție digitală a unui craniu vechi de un milion de ani, descoperit în China, sugerează că Homo sapiens ar fi putut evolua în Asia de Est, nu în Africa, cu 400.000 de ani mai devreme decât se credea anterior, relatează publicația elvețiană Blick.

Antonio Rosas, cercetător la Muzeul Național de Științe Naturale din Madrid, a numit acest strămoș „o figură evazivă” și a subliniat importanța identificării corecte a acestuia pentru înțelegerea evoluției ulterioare.

Strămoșul comun a trăit acum aproximativ 550.000 până la 765.000 de ani

Evidențele genetice sugerează că strămoșul comun al acestor grupuri a trăit acum aproximativ 550.000 până la 765.000 de ani. Totuși, nu este clar cine a fost această specie ancestrală sau unde a trăit. Homo antecessor, descoperit într-o peșteră din Atapuerca, Spania, și Homo heidelbergensis sunt considerați candidați.

Deși cercetătorii nu au atribuit fosilelor din Maroc un nume științific, Hublin a spus că acestea seamănă cu Homo erectus, dar par să fie strămoși apropiați ai oamenilor moderni. „Întrebarea este dacă populațiile de Homo erectus au dat naștere direct tuturor – inclusiv oamenilor, neanderthalienilor și denisovanilor – sau dacă există o linie descendentă cu schimbări observabile”, a explicat Ryan McRae, paleoantropolog la Smithsonian.

Carrie Mongle, profesor asistent la Universitatea Stony Brook, a subliniat importanța Africii în înțelegerea apariției oamenilor moderni: „Orice fosilă de hominin din această perioadă critică oferă o perspectivă nouă și fascinantă asupra evoluției umane.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE