Adăpost rupestru vechi de 150.000 de ani descoperit în Tadjikistan. Loc de întâlnire pentru neanderthalieni, denisovani și oameni moderni

Foto:Situl arheologic se află aproape de râul Zeravshan, o rută majoră pe Drumul Mătăsii în timpul Evului Mediu Sursă:Facebook/Naeem John

Cele trei grupuri de oameni ar fi putut interacționa

De-a lungul timpului, cercetătorii au studiat rămășițele neanderthalienilor și au găsit dovezi ale prezenței denisovanilor și ale oamenilor moderni în această regiune, sugerând că IAMC ar fi fost un loc unde aceste trei grupuri de oameni ar fi putut interacționa. Un studiu recent, publicat pe 4 noiembrie în jurnalul Antiquity, oferă mai multe detalii despre acest subiect.

O importantă rută de migrație

Deși această regiune rămâne în mare parte neexplorată, cercetătorii sugerează că a fost o importantă rută de migrație pentru specii umane precum Homo sapiens, neanderthalieni și denisovani, care ar fi putut coexista în această zonă.

Yossi Zaidner, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul de Arheologie al Universității Ebraice din Ierusalim, a declarat că scopul cercetării este de a înțelege cine erau oamenii care locuiau în Asia Centrală și ce interacțiuni existau între aceștia.

Recomandări

Ton amenințător al Rusiei legat de acuzațiile de imixtiune în alegerile din România: „Recomandăm presei și politicienilor să nu ne implice”

Situri cu multiple straturi de ocupare

Pentru a investiga acest subiect, Zaidner și echipa sa au cercetat situri din Epoca de Piatră de-a lungul râului Zeravshan, un important curs de apă din Asia Centrală. În urma săpăturilor, au descoperit două situri cu multiple straturi de ocupare, ce indică faptul că diferite grupuri umane au folosit aceste locații în perioade distincte.

În 2023, echipa a excavat unul dintre aceste situri, numit Soii Havzak, situat lângă un afluent al râului Zeravshan. Aici au realizat săpături care au dus la descoperirea unei game variate de unelte de piatră, inclusiv silexuri lucrate, lame și fulgi de rocă, dar și oase de animale și resturi de foc, ce sugerează utilizarea acestuia.

Aceste descoperiri datează între 150.000 și 20.000 de ani în urmă, oferind o fereastră valoroasă în viața și migrarea acestor populații umane antice.

Foto:Arheologii au scos la iveală unelte de piatră și oase de animale care se aflau în sit de peste 100.000 de ani Sursă: Facebook/Naeem John

Recomandări

Miting pro-Europa în Piața Universității din București, cu 3 zile înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale

Cercetările continuă la acest sit arheologic, iar descoperirile ar putea oferi noi informații despre modul în care diferitele grupuri umane, precum Homo sapiens, neanderthalienii și denisovanii, ar fi interacționat în această regiune, a declarat Zaidner. Această descoperire reprezintă un progres important în înțelegerea istoriei umanității antice în Asia Centrală.

Valea râului a devenit mai târziu o cale esențială pe Drumul Mătăsii

De asemenea, nu doar oamenii din trecut au apreciat această zonă. Valea râului a devenit mai târziu o cale esențială pe Drumul Mătăsii, facilitând legături comerciale între civilizații mari precum China și Imperiul Roman, potrivit cercetătorilor.

Deși multe aspecte ale interacțiunilor dintre diversele specii umane din perioada Paleoliticului Mijlociu (între 300.000 și 30.000 de ani în urmă) rămân necunoscute, acest sit arheologic oferă o oportunitate rară de a studia cum ar fi interacționat oamenii moderni cu rudele lor apropiate. Peisajul Văii Zeravshan ar fi putut juca un rol semnificativ ca rută de migrație pentru diverse populații umane, inclusiv în expansiunea timpurie a Homo sapiens din Africa spre Asia, în această perioadă, conform cercetătorilor.

Urmărește-ne pe Google News