Fostul șef al ANI explică problemele pe care le are motivarea deciziei CCR privind declarațiile de avere ale persoanelor cu funcții publice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, explică problemele pe care le are motivarea deciziei Curții Constituționale (CCR) privind declarațiile de avere ale persoanelor cu funcții publice și spune că această hotărâre are implicații semnificative pentru transparența în administrația publică din România.
Cuprins:
Pe 29 mai, Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să mai includă și bunurile soților și copiilor, acest lucru fiind motivat prin faptul că „o declarație de avere nu poate fi făcută decât în nume propriu”.
Horia Georgescu spune că declarațiile de avere se depun în continuare, iar Curtea a intervenit doar asupra modului în care acestea pot fi folosite și făcute publice.
Curtea a considerat că anumite informații din declarațiile de avere, cum ar fi adresele, numele rudelor și bunurile din localități mici, pot duce la identificarea directă a persoanelor. Acest lucru este considerat inacceptabil într-o eră digitală, unde datele personale circulă rapid.
Ambiguități și probleme potențiale în decizia Curții Constituționale
Parlamentul are acum la dispoziție 45 de zile pentru a modifica legea. Până atunci, articolele relevante sunt suspendate și vor fi eliminate automat dacă nu sunt corectate la timp, mai spune fostul șef ANI.
„Ce a decis Curtea, de fapt? A spus că publicarea online a declarațiilor de avere și interese trebuie oprită, pentru că, în forma actuală, încalcă dreptul la viață privată. Adresele, numele rudelor, bunurile din localități mici – toate pot duce la identificarea directă a persoanei, iar acest lucru nu mai e acceptabil într-o societate digitală, unde datele personale circulă rapid și riscant. Prin urmare, până când Parlamentul modifică legea (are la dispoziție 45 de zile de la publicare), acele articole se suspendă și vor fi eliminate automat dacă nu sunt corectate la timp”, spune Horia Georgescu, joi, într-o postare pe Facebook.
O problemă majoră identificată în motivarea deciziei CCR este ambiguitatea care rămâne în urma deciziei.
Deși legea încă obligă persoanele cu funcții publice să declare veniturile și bunurile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, Curtea a stabilit că nu pot fi trase la răspundere dacă nu au aceste informații sau dacă ele sunt greșite.
„Practic, ești obligat să declari ceva ce poate nu știi, iar dacă greșești, nu pățești nimic. Nici ei, de altfel. Asta face ca norma să rămână formală, dar greu de aplicat în realitate. În practică, vor exista multiple interpretări, iar situația va genera confuzii majore”, spune Horia Georgescu.
Horia Georgescu: scenarii problematice în motivarea CCR
Fostul șef ANI prezintă un scenariu ipotetic pentru a ilustra potențialele probleme. Un funcționar public sau demnitar ar putea fi căsătorit cu o persoană care refuză să comunice veniturile sale.
După decizia Curții Constituționale, funcționarul poate nota simplu că „nu cunoaște datele” fără a risca sancțiuni.
În acest fel, „se maschează o lipsă totală de răspundere și se creează o breșă pentru acoperirea ilegalităților”, subliniază Horia Georgescu.
O altă problemă identificată în motivarea deciziei CCR despre care vorbește fostul șef al ANI este posibila discriminare între români.
Soții/soțiile funcționarilor publici sunt obligați indirect să-și dezvăluie veniturile, în timp ce cei din mediul privat nu au o astfel de obligație. Această diferență de tratament ar putea fi considerată discriminatorie și contrară Constituției.
În concluzie, spune Georgescu, ne aflăm într-o perioadă de tranziție și amintește de vulnerabilități.
„Este o vulnerabilitate. Funcționarul sau demnitarul rămâne, în aparență, conform cu legea, dar realitatea din spatele declarației devine imposibil de controlat. Este clar că avem nevoie de o modificare legislativă coerentă pentru a preveni corupția”, spune fostul șef ANI.
Declarațiile de avere se completează în continuare, dar nu se mai publică online. Sancțiunile pentru lipsa unor date despre veniturile familiei nu mai pot fi aplicate. De aceea, spune el, Parlamentul trebuie să acționeze rapid pentru a clarifica situația prin modificări legislative.
„Pentru asta este nevoie de voință politică. Până atunci, avem o lege care cere mult, dar nu poate sancționa aproape nimic”, a încheiat Horia Georgescu.
parpalache 12.06.2025, 11:44
O persoana cu funcții publice-la accederea in funcție depune și un juramânt!El nu poate sa aiba secrete in fața cetațenilor!Cei 9 politruci trebuie demiși de urgența și deferiți Justiției!Punct!