Într-un interviu acordat Libertatea înainte de plecarea în Belgia, înregistrat sâmbătă, 30 mai, ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că miza renegocierii PNRR este modificarea unor angajamente ale Guvernului în fața finanțatorului programului (Comisia Europeană) astfel încât România să nu piardă bani, mai ales cei din secțiunea de granturi, adică bani alocați fără dobândă. România a atras până acum din PNRR aproape 12 miliarde de euro.

Vineri, 5 iunie, reprezentanții Comisiei vor aproba alocarea către România a contravalorii tranșei a patra de bani din PNRR, respectiv 2,6 miliarde de euro, a declarat ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene.

Banii vor intra în conturile României până la finalul acestei luni, a completat demnitarul. „Cererea a patra […] a fost prima cerere curată, adică fără suspendări, fără probleme […]. Nu au intrat încă [banii]. Avem acum, pe data de 5 iunie, aprobarea formală a Consiliului și după aceea, până la sfârșitul lunii, o să intre”, a explicat Pîslaru.

Miza financiară și cursa contra cronometru pentru PNRR

România se află într-o perioadă critică pentru atragerea fondurilor rămase din PNRR. Prioritatea o reprezintă granturile (fondurile nerambursabile), în valoare de 13,57 de miliarde de euro, restul fiind împrumuturi.

România se împrumută prin PNRR de la Comisia Europeană la dobânzi la jumătate față de cele cu care se împrumută singură, direct, de pe piețele externe, respectiv, 3% față de peste 7 și chiar 8%, a mai explicat Pîslaru.

PNRR expiră la 31 august 2026, adică peste mai puțin de trei luni.

Guvernul României, cel interimar și mai ales viitorul Executiv, unul cu puteri depline, sunt obligate să ducă la capăt mai multe reforme și mii de investiții pentru a evita pierderea celor 8 miliarde de euro rămase de încasat. Printre reformele esențiale se află și cea a salarizării bugetarilor.

Proiectul de lege privind salarizarea unitară a angajaților de la stat a fost pus în dezbatere publică.

În interviul acordat Libertatea, ministrul interimar al Muncii a declarat că, după finalizarea consultărilor cu reprezentanții bugetarilor, proiectul de lege (realizat în mandatul fostului ministru al Muncii, Florin Manole), îmbunătățit în urma discuțiilor cu sindicatele, va fi trimis la Parlament, pe 15 iunie, pentru a fi dezbătut și votat.

Cererile de plată și calendarul deblocării fondurilor din PNRR-ului

Aprobarea formală a cererii numărul 4 de plată, în valoare de 2,62 miliarde de euro (granturi), este programată pentru data de 5 iunie, iar banii ar urma să intre în conturi până la sfârșitul lunii iunie 2026.

Pentru restul de 8 miliarde de euro efectiv de atras, calendarul propus de ministru este următorul:

Cererea de plată 5: Va fi depusă de Guvern, spre sfârșitul lunii iulie, după aprobarea noii revizuiri a planului, a explicat ministrul Pîslaru la Interviurile Libertatea.

Cererea de plată 6: Va fi depusă de Guvern, la sfârșitul lunii septembrie, incluzând tot ce rămâne de justificat până la termenul-limită din august.

Ce investiții trebuie să termine urgent autoritățile locale și centrale

Pentru a nu pierde fondurile din cauza întârzierilor, Ministerul Investițiilor Europene face „permutări chirurgicale”, a detailat Dragoș Pîslaru.

În total, aproximativ 10.000 de investiții trebuie finalizate în următoarele luni, însă renegocierea care are loc acum la Bruxelles are ca scop între altele, mutarea unor proiecte din PNRR în alte programe pentru ca Bucureștiul să nu piardă bani și nici să fie obligat să plătească penalizări pentru nerespectarea angajamentelor asumate la începutul programului de redresare economică, în 2021.

Un exemplu concret este Spitalul din Constanța. În total, 24 de spitale sunt în diferite stadii de construcție. Șapte spitale din PNRR vor fi gata până la 31 august, iar alte 8 vor fi mutate pe finanțare asigurată prin programul de coeziune. Acestea ar trebuie să fie gata până în primăvara următoare, a mai spus Pîslaru.

Un alt proiect major finanțat prin PNRR este Autostrada Moldovei, A7, de la Ploiești la Pașcani. Șoseaua este dată în folosință până aproape de Bacău, iar pe restul loturilor, din jumătatea de nord, constructorul lucrează.

Pîslaru a explicat că Autostrada A7, a fost împărțită în cinci loturi pe granturi și unul pe împrumuturi. Pentru loturile cu risc ridicat (cum este Bacău-Pașcani), ministerul analizează înlocuirea lor în acte cu proiecte feroviare deja finalizate, a mai spus demnitarul.

„Este ultimul lot înspre Pașcani, deci ultimul lot între Bacău și Pașcani. Și din componenta de grant suntem siguri 100%, deci n-avem nicio emoție pentru trei (loturi – n.red.) Pentru două au fost făcute întâlniri să accelerăm, să fim siguri, suntem acum în situația în care știm că probabil se va circula, ne punem întrebarea dacă vom putea avea toate avizele și ce ne trebuie între timp”, a explicat ministrul investițiilor europene.

Ministrul Muncii negociază la Bruxelles și îndulcirea reformei salarizării bugetarilor, obiectiv în PNRR

Legea salarizării este una dintre cele mai sensibile reforme din PNRR, fiind amânată repetat de guvernele anterioare. Ministrul Pîslaru recunoaște că proiectul actual (găsit în minister) are lacune majore și acuză a fost realizat fără consultarea federațiilor sindicale.

„Negociem cu Comisia Europeană niște reforme care să le facă mai ușor de înghițit în societate. […] Este o pastilă amară căreia îi adaug un înveliș dulce, deci e o îndulcire, dar nu scap de faptul că e amară”, descrie situația ministrul interimar al muncii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.