Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse

Inculpații care au beneficiat de clemența Liei Savonea

Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, condamnat pe 21 ianuarie 2025 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, va afla pe 17 noiembrie 2025 dacă va scăpa sau nu de pedeapsă.

Completul de 5 judecători – Penal 1 – condus de șefa îCCJ, Lia Savonea, se va pronunța atunci pe recursul în casație depus de Daniel Tudorache, după ce pe 5 mai 2025 i-a admis în principiu această cale extraordinară de atac.

Libertatea prezintă în ordine cronologică descrescătoare alte 10 dosare ale unor inculpați VIP care au beneficiat de clemența judecătoarei Lia Savonea de când a ajuns la Înalta Curte:

1.    Sebastian Vlădescu și Mircea Costea

2.    Remus Truică

3.    Ion Șoricică și Joe Stoica

4.    Nicolae Bănicioiu

5.    Plângerea Grivco împotriva Cameliei Bogdan

6.    Puiu Popoviciu

7.    Călin Popescu Tăriceanu

8.    Dosarul Revoluției 3

9.    Mario Iorgulescu

10.  Bogdan Dumitrașcu

Reamintim că fosta șefă a CSM și a Curții de Apel București a promovat la instanța supremă pe data de 1 iunie 2023, iar după numai doi ani a fost numită în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

4.11.2025 – Sebastian Vlădescu și Mircea Costea, eliberați din pușcărie

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și fostul președinte al Eximbank Mircea Costea au scăpat de condamnările de 7 ani și 4 luni, respectiv 6 ani de închisoare prin constatarea prescripției, în urma unui recurs în casație admis pe 4 noiembrie 2025 de completul de cinci judecători prezidat de Lia Savonea.

Judecătorii din complet care au fost de acord cu Lia Savonea au fost Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga și Gheorghe-Valentin Chitidean, în timp ce judecătoarea Elena Barbu s-a opus și a formulat opinie separată.

La data eliberării, 4 noiembrie 2025, Sebastian Vlădescu executase 2 ani, 5 luni și 13 zile de pușcărie, iar Mircea Costea doar 4 luni și 12 zile, fiind repatriat din Turcia abia în vara acestui an.

Șefa Înaltei Curți a justificat soluția cu referire la aplicarea Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale.

Pe 18 februarie 2025, CCR a stabilit că pot fi atacate prin calea extraordinară de atac a recursului în casație nu doar hotărârile prin care în mod corect s-a dispus încetarea procesului penal prin constatarea prescripției, ci și cele în care în mod greșit nu s-a dispus – situație invocată de Sebastian Vlădescu și Mircea Costea.

Cei doi fuseseră trimiși la pușcărie pe 26 mai 2023 în dosarul mitei de 20 de milioane de euro pusă la bătaie de compania austriacă Swietelsky pentru reabilitarea căii ferate București-Constanța.

Un comunicat al Înaltei Curți din 4 octombrie 2025 precizează că Sebastian Vlădescu a rămas să plătească 3 milioane de euro (prejudiciu și confiscare specială), în timp ce Mircea Costea are de dat 2,5 milioane de euro.

23.10.2025 – Revizuirea lui Remus Truică, admisă în principiu

Judecătoarea Lia Savonea (în complet cu magistrații Adriana Ispas și Alexandru Mihai Mihalcea) a admis în principiu, pe 23 octombrie 2025, cererea de revizuire formulată de Remus Truică, în urma condamnării de 7 ani de închisoare pronunțată pe numele milionarului în dosarul Ferma Băneasa, pe 17 decembrie 2020.

Remus Truică a fost eliberat condiționat pe 9 iulie 2024, după ce a executat jumătate din pedeapsă.

Admiterea în principiu este prima etapă în vederea anulării pedepsei, de care Remus Truică nu a trecut la Curtea de Apel Ploiești.

Pe 30 mai 2025, instanța de fond îi respinsese ca inadmisibilă cererea de revizuire, însă milionarul a făcut apel la Înalta Curte. Judecătoarea Lia Savonea l-a ajutat să treacă de acest filtru, apoi a trimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești.

Două sunt modalitățile de respingere a unei cereri în penal: ca nefondată (atunci când petentul nu are argumente) și ca inadmisibilă (atunci când petentul nu are bază legală).

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Ploiești e obligată acum să analizeze argumentele lui Remus Truică, deși a considerat că legea nu-i permite să formuleze cererea.

Indiferent de soluție, admiterea în principiu semnată de Lia Savonea va fi folosită de avocații celorlalți condamnați din dosarul Ferma Băneasa, mai ales fugarilor. Este vorba despre autointitulatul „prinț” Paul al României (3 ani și 4 luni de închisoare), Nela Ignatenko (5 ani de închisoare) și afaceriștilor israelieni Tal Silberstein și Benyamin Steninmetz (5 ani de închisoare fiecare).

Remus Truică a arătat că revizuirea se întemeiază pe descoperirea unor împrejurări noi, preexistente la momentul pronunţării Deciziei Penale nr. 382A/17.12.2020, dar care nu au fost cunoscute şi care, „analizate prin raportare la eşafodajul instanţei de apel, contrazic baza factuală şi conduc la o soluţie diametral opusă, de achitare”.

În esență, Remus Truică susține că Ferma Băneasa încă aparținea lui Carol al II-lea în 1948, când fusese naționalizată de comuniști, astfel că Paul al României ar fi avut dreptul să o revendice în baza Legii 10/2001. În decizia de condamnare, magistrații au reținut contrariul, anume că proprietatea fusese pusă sub sechestu încă din 1941, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu.

23.10.2025 – Achitarea milițianului care dirija camioanele cu mineri prin Capitală

Pe data de 23 octombrie 2025, judecătoarea Lia Savonea (în complet cu Adriana Ispas și Eleni-Cristina Marcu) i-a achitat pe avocatul Ion Șoricică și pe polițistul Joe Stoica, într-un dosar în care cei doi au fost acuzați că l-ar fi ajutat pe un șofer beat contra sumei de 3.000 de euro.

Mai exact, cei doi i-au promis șoferului că îi vor schimba „din pix” alcoolemia de 2,45 grame la mie în sub 0,80 la mie și îl vor scăpa, astfel, de dosarul penal.

Ion Șoricică, în prezent avocat, este un fost șef al Serviciului de Circulație din Capitală și ofițerul care dirija camioanele cu mineri prin București la Mineriada din 13-14 iunie 1990. Joe Stoica era, la data faptei, șef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime din cadrul Brigăzii Rutiere.

Pe data de 5 iulie 2024, Curtea de Apel București i-a condamnat pe Ion Șoricică și pe Joe Stoica la câte 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență, iar judecătorii au scris în motivare că, prin faptele lor, cei doi au lăsat impresia periculoasă că justiția ar fi „de vânzare”.

„În evaluarea gravității faptelor deduse judecății, Curtea reţine că influenţa «vândută» de inculpatul (Stoica Ion Joe – n.r.) cu sprijinul direct al inculpatului (Șoricică Ion – n.r.) nu a fost doar una afirmată, ci chiar reală, întrucât aceștia chiar au făcut demersuri concrete în încercarea de a-l ajuta pe martorul (denunțător – n.r.)… Cu privire la starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, Curtea constată că infracţiunea comisă cu participația ambilor inculpați este de natură să afecteze în rândul comunităţii percepţia modului în care se înfăptuieşte în România actul de justiţie, lăsând impresia – periculoasă – că orice soluţie a organelor de urmărire penală este «de vânzare», în schimbul unui anumit preţ”, reține Curtea de Apel București.

13.10.2025 – Nicolae Bănicioiu, achitat și comparat cu Aleksei Navalnîi

Pe 13 octombrie 2025, judecătoarea Lia Savonea (în complet cu judecătorii Mihail Udroiu, Adriana Ispas și Gheorghe-Valentin Chitidean) l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu într-un dosar de luare de mită și trafic de influență, fapte care ar fi fost comise în 2012-2015 în favoarea afaceriștilor Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu.

Din complet a făcut parte și judecătoarea Francesca Vasile, care s-a opus și a formulat opinie separată.

„Situaţia de fapt reţinută de instanţa de contencios european în cauza Navalnyy şi Ofitserov contra Rusiei este parţial asemănătoare cu cea din prezenta cauză, în care majoritatea martorilor au avut fie calitatea de denunţători, fie au fost coinculpaţi într-o cauză penală paralelă din care a fost disjunsă prezenta cauză”, au apreciat judecătorii majoritari.

Anterior, Nicolae Bănicioiu a fost achitat pe fond, pe data de 4 octombrie 2024, de un complet format din judecătorii Andrei Claudiu Rus și Luminița Criștiu-Ninu, în timp ce judecătoarea Cristina Rotaru-Radu a formulat opinie separată.

Completul l-a achitat pentru luare de mită, iar pentru acuzația de trafic de influență a constatat intervenția prescripției. În acelaşi dosar a fost achitată şi o complice a fostului ministru, Cătălina Alexandra Furtună.

Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului şi Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 de lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.

În schimb, spun anchetatorii, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme, Eugen Nicolăescu, astfel încât să-l determine pe acesta să menţină sau să nu revoce din funcţie manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.

11.09.2025 – Dan Voiculescu și oamenii lui, ajutați să obțină anularea pedepselor

Pe 11 septembrie 2025, judecătoarea Lia Savonea (de data asta singură în complet) a admis plângerea companiei Grivco împotriva deciziei prin care Dan Voiculescu și oamenii lui au fost trimiși la închisoare pentru preluarea activelor Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) la un preț derizoriu.

Mai exact, foștii condamnați Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și compania Grivco au depus la Înalta Curte o plângere împotriva ordonanței de clasare a Parchetului General cu privire la pretinse infracțiuni comise de judecătoarea Camelia Bogdan atunci când i-a condamnat pe toți la închisoare cu executare, alături de Dan Voiculescu.

Judecătoarea Lia Savonea a reținut în hotărâre exact ce au scris petenții în acțiune, anume că judecătoarea Camelia Bogdan a comis un abuz în serviciu, că sechestrul din dosarul ICA a fost instituit cu încălcarea legii și că nu numai inculpaților li s-au încălcat drepturile, ci a fost compromisă „întreaga ordine juridică”.

„Reținând că în ceea ce o privește pe intimata F. (Camelia Bogdan – n.r.), existau probe și erau întrunite cerințele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, cu toate acestea, constată că nu poate fi dispusă soluția de trimitere a cauzei la procuror pentru a efectua în continuare urmărirea penală și a pune în mișcare acțiunea penală, conform art. 341 alin. 6 lit. b) C.proc.pen., întrucât există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv intervenirea prescripției răspunderii penale”, scrie judecătoarea Lia Savonea în motivare.

Șefa ÎCCJ mai invocă încălcări ale drepturilor omului în dosarul ICA, deși, în anul 2022, judecătorii de la CEDO au respins ca inadmisibile plângerile formulate de Dan Voiculescu și de Camelia Voiculescu împotriva statului român, ca urmare a confiscării instituite de judecătoarea Camelia Bogdan.

15.01.2025 – Puiu Popoviciu, achitat pentru „afacerea” cu terenurile USAMV

Pe 15 ianuarie 2025, judecătoarea Lia Savonea (în complet cu magistrații Isabelle Tocan și Iulian Dragomir) a anulat pedeapsa de 7 ani de pușcărie pe care a primit-o afaceristul Puiu Popoviciu în dosarul preluării frauduloase a terenurilor de 224 de hectare ale Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV), evaluate la sute de milioane de euro.

Este vorba despre o cerere de revizuire formulată de Puiu Popoviciu, admisă pe fond de Curtea de Apel București pe 12 iulie 2024 (de către judecătoarea Liana Arsenie, o apropiată a șefei instanței supreme) și confirmată, ulterior, de un complet din care făcea parte și judecătoarea Lia Savonea.

Hotărârea de admitere în principiu a cererii de revizuire a fost pronunțată pe 26 mai 2023 de magistratul Adriana Pencea (altă apropiată a Liei Savonea), una dintre judecătoarele care, pe vremea când lucra la Tribunalul Giurgiu, a dispus eliberarea anticipată a lui Liviu Dragnea.

Apărarea lui Puiu Popoviciu a reușit pe 26 mai 2023 să obțină revizuirea deciziei definitive de condamnare, făcând referire la un document nou, necunoscut instanțelor de judecată la data pronunțării pedepsei, care ar demonstra că terenurile USAMV nu erau în proprietatea statului, ci a Universității.

Tranzacția în legătură cu care Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv pe 3 august 2017 privea terenuri care s-ar fi aflat în proprietatea Universității de Agronomie încă din 1929, printr-un decret semnat de regele Mihai I, reține Curtea de Apel în motivarea deciziei prin care pedeapsa afaceristului a fost suspendată.

Cum Ministerul comunist al Învățământului nu a cerut niciodată „înscrierea în cartea funciară”, după Revoluție a rămas în vigoare legea regelui Mihai, de pe vremea când suveranul era copil, astfel încât terenurile puteau face obiectul tranzacției dintre USAMV și Puiu Popoviciu.

10.10.2024 – Călin Popescu Tăriceanu, găsit nevinovat de Lia Savonea

Judecătoarea Lia Savonea a făcut parte din completul care l-a achitat pe fond pe Călin Popescu Tăriceanu, pe 10 octombrie 2024, în dosarul mitei de 800.000 de euro pe care procurorii DNA spun că ar fi luat-o în în perioada 2007-2008 de la compania Fujitsu-Siemens, prin intermediul lui Petru Berteanu, în vederea prelungirii contractelor Microsoft.

„În privința mesajelor de poștă electronică aflate la dosarul cauzei prin care s-ar dovedi implicarea inculpatului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu în această activitate infracțională, Înalta Curte reține că acestea provin de la inculpatul Petru Berteanu sau de la martorul Dragoș Nicolaescu, iar faptul că se menționează în cuprinsul acestora numele coinculpatului Tăriceanu, ori funcția acestuia, nu poate fi de natură a conduce la concluzia implicării ultimului în demersurile legate de aceste licențe de computer”, nota Lia Savonea în motivarea hotărârii pe fond, prezentată de G4Media.ro.

Hotărârea a fost confirmată ulterior, de completul de 5 judecători de la instanța supremă, pe data de 2 iunie 2025.

Conform DNA, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 de dolari, prin plata parţială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o faţă de o companie care îi furnizase consultanţă politică în perioada 2007-2008.

Restul de bani până la 2,5 milioane de dolari a rămas în patrimoniul omului de afaceri şi al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parţial de autorităţile din Austria.

20.09.2024 – Restituirea la Parchet a dosarului Revoluției

Un complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție, format din judecătorii Elena Barbu (președinte), Lia Savonea și Mihai Udroiu, a judecat contestația declarată de inculpații din dosarul Revoluției 3 împotriva hotărârii judecătorului de cameră preliminară, care a dat „undă verde” începerii procesului pe fond.

Pe 20 septembrie 2024, instanța a admis contestația și a decis ca dosarul în care Ion Iliescu (în prezent decedat), Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus erau acuzați de infracțiuni contra umanității să se întoarcă la Parchet pentru a treia oară, pe motiv că procurorii militari n-ar fi stabilit prin rechizitoriu „obiectul și limitele judecății”.

Ion Iliescu a fost pus sub acuzare în legătură cu modul în care a preluat puterea în România, după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu, în data de 22 decembrie 1989.

Alături de el, a mai fost deferit justiției Gelu Voican-Voiculescu, pentru modul în care a amplificat psihoza „teroriștilor” indusă de Ion Iliescu, în scopul de a-și asigura puterea în stat. De asemenea, Gelu Voican-Voiculescu a avut, începând din 22 decembrie 1989, acces la Arhiva Securității.

În legătură cu generalul Iosif Rus, procurorii scriau că, în calitatea lui de șef al Aviației Militare, a jucat un rol determinant în tragicul episod de la Aeroportul Otopeni, acolo unde militarii de la Securitate și cei din Armată au deschis focul unii împotriva celorlalți, suspectându-se reciproc de apartenență la „grupuri teroriste” – ideea indusă de Ion Iliescu.

20.06.2024 – Mario Iorgulescu, printre cei 0,8% dintre norocoși

Pe 20 iunie 2024, judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas au decis – cu majoritate de 2:1 față de opinia separată a judecătorului Dan-Andrei Enescu – anularea pedepsei de 13 ani și 8 luni de închisoare pronunțată definitiv de Curtea de Apel București și trimiterea cauzei spre rejudecare.

La un an după această soluție, Curtea de Apel București i-a scăzut pedeapsa lui Mario Iorgulescu la 8 ani de închisoare, aproape jumătate din cea pe care o primise inițial la Tribunalul București, adică 15 ani și 8 luni.

Recursul în casație formulat de Mario Iorgulescu este unul dintre cele cinci cauze în care Înalta Curte a dispus, în ultimii ani, soluția de casarea cu rejudecare, dintr-un total de sute de dosare.

„Soluțiile de admitere și trimitere la rejudecare reprezintă aproximativ 0,8% din totalul celor 620 de soluții pronunțate în ultimii 4 ani și 6 luni în cauze ce au analizat cazul prevăzut de punctul 7 al art. 438, alin. (1) C.proc.pen”, au precizat sursele judiciare pentru Libertatea.

Până la Lia Savonea și Adriana Ispas, atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București au reținut în motivări că Mario Iorgulescu era atât de beat și de drogat, încât era „aproape imposibil” să nu fie implicat într-un eveniment rutier cu potențial mortal.

23.05.2024 – Achitarea lui Bogdan Dumitrașcu, fost director APIA

Pe data de 23 mai 2024, judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație declarat de Dumitru Bogdan Dumitrașcu – fost director adjunct al Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – și i-au anulat condamnarea definitivă pentru luare de mită pronunțată pe numele acestuia de Curtea de Apel București, pe motiv că „fapta nu există”.

Pe data de 18 ianuarie 2024, Dumitru Bogdan Dumitrașcu s-a ales cu o condamnare de 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o mită de 2.000 de euro, pe care i-o ceruse unei denunțătoare pentru a o angaja la APIA.

La fond, pe data de 20 iunie 2023, Dumitrașcu primise 4 ani de închisoare cu executare. Magistratul a reținut că probatoriul administrat în cauză relevă cu certitudine că suma de bani remisă de denunţătoare lui Bogdan Dumitrașcu la data de 21 decembrie 2021, cu ocazia flagrantului delict, nu reprezintă acordarea unui împrumut, cum susținea el, ci reprezintă „preţul cerut de către inculpat în schimbul angajării la APIA Central şi transferul ulterior la Constanța”.

După anularea condamnării, Dumitrașcu s-a îndreptat în civil împotriva statului român, într-un proces având ca obiect „reparare prejudicii erori judiciare” și a fost despăgubit pe fond de Tribunalul București cu 250.000 de lei daune morale și 81.937 de lei daune materiale.

---

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.