Friedrich Merz și Ursula von der Leyen, tensiune de 400 de miliarde de euro în negocierea noului buget propus de Comisia Europeană, la summitul UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La summitul de două zile deschis joi la Bruxelles, liniile de graniță dintre Germania, cel mai mare contributor net la vistieria comunitară, și majoritatea celor 27 de state membre au fost trasate cu o duritate fără precedent. În centrul acestei confruntări se află viitorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, un megabuget de două trilioane de euro susținut cu îndârjire de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (CDU), dar contestat vehement la Berlin, relatează Bild.
Cuprins:
Deși cancelarul german Friedrich Merz (CDU) și șefa executivului comunitar aparțin aceleiași familii politice conservatoare, între viziunile celor doi lideri s-a căscat o prăpastie uriașă de aproximativ 400 de miliarde de euro.
Aceasta este suma exactă pe care noul guvern de la Berlin intenționează să o taie din propunerea inițială a Comisiei, considerând că nota de plată impusă plătitorilor de taxe germani a depășit orice limită rezonabilă.
Compromisul irlandez, respins categoric: unde se taie banii?
În încercarea de a salva negocierile, președinția irlandeză a Consiliului UE a pus pe masă o formulă de compromis înaintea reuniunii la vârf, reducând anvelopa generală cu aproximativ 140 de miliarde de euro.
Răspunsul venit de la Berlin a fost însă un refuz categoric. Cancelarul Merz a avertizat că proiectul irlandez nu reprezintă o bază reală pentru un acord, reproșând Bruxelles-ului că vizează reduceri tocmai în capitolele greșite.
Guvernul german reclamă faptul că ajustările propuse afectează fondurile alocate cercetării și competitivității economice europene, lăsând aproape intacte subvențiile agricole masive și fondurile de coeziune regională.
Aceste din urmă capitole sunt apărate cu dinții de țări precum Italia, Spania și Polonia, care beneficiază masiv de transferurile financiare dinspre vestul continentului. În declarația guvernamentală susținută în fața Bundestagului, Merz a insistat că disciplina fiscală și limitarea cheltuielilor trebuie aplicate unitar, în toate domeniile de activitate ale Uniunii.
Poziția dură a Germaniei nu este singulară. Berlinul conduce din umbră blocul țărilor contributoare nete, alături de state precum Austria, Olanda, Finlanda, Danemarca și Suedia, toate reticente la o expansiune necontrolată a aparatului și programelor de la Bruxelles.
Raportul dur al Curții de Conturi și factura de 60 de miliarde de euro
În spatele reticenței germane stau calcule economice stricte, dar și o nemulțumire cronică legată de eficiența utilizării banilor europeni. În prezent, Germania virează puțin peste 40 de miliarde de euro pe an în conturile Uniunii Europene.
În varianta de lucru propusă de președinția irlandeză, această contribuție anuală ar urma să explodeze și să depășească pragul de 60 de miliarde de euro.
Avertismentele cancelarului Merz și ale ministrului său federal de finanțe, social-democratul Lars Klingbeil, sunt alimentate și de cel mai recent verdict formulat de Curtea de Conturi Europeană.
Instituția de audit de la Luxemburg a refuzat, pentru al șaptelea an la rând, să ofere o certificare curată de gestiune, reclamând o rată de eroare inacceptabilă, în special în mecanismul de redresare post-pandemie.
Auditorii au documentat cazuri în care tranșe substanțiale de fonduri au fost deblocate fără ca statele beneficiare să își fi atins țintele predefinite, un exemplu invocat frecvent în Germania fiind transferul a peste zece miliarde de euro din fonduri europene către susținerea sistemului public de pensii din Spania.
În ciuda acestor critici, la Bruxelles există o coaliție largă care susține o majorare de aproape 60% a bugetului general, eurodeputații argumentând că noile responsabilități globale ale Uniunii – de la apărare și securitate energetică până la extindere – nu pot fi finanțate cu instrumente învechite.
„Scenariul nuclear” agitat de Friedrich Merz
Ceea ce a declanșat o stare de panică autentică pe holurile instituțiilor de la Bruxelles a fost mutarea tactică făcută de liderul de la Berlin înaintea summitului.
Friedrich Merz a lăsat să se înțeleagă că Germania își poate asuma chiar eșecul total al negocierilor, spulberând obiectivul tradițional de a atinge un consens până la finalul anului.
Cancelarul german a declarat deschis că lipsa unui nou cadru financiar multianual reprezintă, din punct de vedere matematic, de departe cea mai avantajoasă opțiune financiară pentru Germania, întrucât ar prelungi automat plafoanele de cheltuieli existente și ar împiedica scumpirea drastică a cotei naționale de contribuție.
Totodată, Merz a respins ferm ideea creării unor noi „resurse proprii” ale Uniunii Europene prin introducerea de taxe comunitare aplicate tranzacțiilor cu criptomonede sau industriei pariurilor sportive, soluții împinse în față de Franța drept condiție obligatorie pentru semnarea pactului bugetar.
Poziția inflexibilă a Berlinului se bucură însă de susținerea societății civile economice.
Michael Jäger, președintele Federației Contribuabililor Europeni, a declarat public că Friedrich Merz are datoria de a da dovadă de coloană vertebrală și de a rezista presiunilor imense venite din partea celorlalte capitale, dând semnalul că bătălia pentru bugetul european din următorul deceniu va fi una de uzură maximă.
