Magistrații trebuie să mai aștepte ca să primească restanțele salariale: de ce Guvernul Bolojan nu le poate plăti
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat definitiv conflictul financiar dintre puterea judecătorească și Executiv. Instanța supremă a respins joi, după șapte amânări succesive, recursul înaintat de Guvernul României împotriva deciziei Curții de Apel București, obligând autoritățile centrale să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale din sistem.
Cuprins:
Suma este colosală și atinge 4,8 miliarde de lei, conform estimărilor prezentate de premierul interimar Ilie Bolojan. Hotărârea de joi este definitivă și pune capăt unui lung șir de demersuri juridice inițiate de Guvern pentru a bloca executarea acestor restanțe financiare scadente în cursul anului 2026.
Guvernul interimar nu le poate da banii magistraților
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a declarat că Guvernul a epuizat toate pârghiile legale pentru a evita o asemenea sarcină bugetară, însă statutul actual al cabinetului limitează opțiunile de aplicare a hotărârii judecătorești.
„Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a anunţat, joi, Ioana Dogioiu, la solicitarea jurnaliştilor.
Completul de judecată al ÎCCJ a respins ca nefondate recursurile depuse de Guvernul României, de Ministerul Finanțelor și de intervenienții din dosar, menținând în totalitate sentința pronunțată pe 5 mai 2026 de Curtea de Apel București. Totodată, instanța supremă a catalogat drept inadmisibilă solicitarea Guvernului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în această cauză.
Istoricul disputei: de la tăieri de cheltuieli la sancțiuni zilnice pentru Executiv
Războiul juridic a izbucnit în primăvara acestui an, după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat reconfigurarea structurii de cheltuieli din bugetul de stat. Pentru a susține un pachet social agreat în coaliția de guvernare, Executivul a decis reducerea sumelor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați prin sentințe judecătorești definitive din anii anteriori.
Decizia a determinat conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție să acționeze în contencios administrativ. La data de 5 mai, chiar în ziua demiterii Cabinetului Bolojan, Curtea de Apel București a dat o primă lovitură dură Guvernului și Ministerului Finanțelor, obligându-le să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară.
Pe lângă obligația principală de plată, decizia instanței a impus măsuri punitive severe pentru fiecare zi de întârziere: o penalitate de 1% din valoarea sumelor datorate, alături de o amendă administrativă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi, bani care urmează să se facă venit la bugetul de stat.
Miza financiară uriașă a determinat Executivul să încerce inclusiv invocarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Curtea Constituțională a României a respins însă cererea pe 7 octombrie, reamintind că instanța de contencios constituțional nu poate fi transformată într-o cale suplimentară de atac împotriva deciziilor luate de instanțele judecătorești. Aplicarea deciziei va rămâne astfel în sarcina viitoarei formule de guvernare, condusă cel mai probabil de Luca Niculescu.
