Ieri, în timp ce senatorii aveau discuţii contradictorii pe tema fumatului în Casa Poporului, acelaşi tip de dezbateri se purta şi în mai multe localuri din Capitală, unde clienţii, care aflaseră de proiectul de lege de la ştiri, dezbăteau problema cum ştiau ei mai bine: la ţigară, cu o cafea pe masă.
“Păi, dacă aici e bar pentru fumători, şi scrie clar asta, de ce să nu mă lase să fumez aici? De ce trebuie să fumez afară? Eu îi pun pe cei care beau sucuri, de pildă, să iasă din bar? Ne fac o mare discriminare”, spunea ieri Alex, un tânăr de 30 de ani. Fumează de la 17 ani şi e “sportul” lui preferat atunci când merge în baruri şi cluburi.
Ei bine, acum, parlamentarii au decis ca în toate spaţiile publice închise: baruri, cluburi, discoteci, cafenele, restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică, dar şi în spaţiile închise de la locul de muncă să fie interzis fumatul. Aceste prevederi ar fi trebuit să intre în vigoare din ianuarie 2013, conform recomandării Consiliului European, doar că s-a plimbat în Senat, din plen la comisii şi tot aşa.
Numai că această lege nu e nouă în România. Ea există deja de 13 ani. Amenzi însă nu s-au dat, localuri nu s-au închis şi nimeni nu pare să mai ţină cont acum de Legea 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Aceasta prevede că în spaţii publice închise fumatul este permis numai în camere special amenajate, cu respectarea unor condiţii obligatorii.
Cuprins:
Dacă la început, patronii localurilor s-au conformat, au pus pereţi falşi, şi-au făcut camere speciale, acum am ajuns de unde am plecat şi, în foarte multe astfel de baruri, se fumează peste tot, iar mesajele de genul “Spaţiu pentru nefumători” sunt doar cu rol de decor pe pereţi. Mulţi fumători susţin că noile modificări ale legii vor sfârşi ca şi prima variantă, adică nu se vor putea aplica, deşi amenzile pentru firme ajung la 10.000 de lei.
“La noi în România, o astfel de lege, zic eu, e imposibil de aplicat. Trebuie să fumăm şi noi undeva, e dreptul nostru”, ne-a mai spus Alex. Legea urmează acum să ajungă în Camera Deputaţilor şi apoi va fi promulgată de preşedinte. Termenul-limită de implementare a acestei iniţiative legislative este 1 ianuarie 2016.
Aurelia Cristea, deputat PSD, fostul ministru al dialogului social, e cea care a depus controversatul proiect de lege privind fumatul în spaţiile publice închise. “Interzicerea fumatului în spaţiile publice închise este un pariu pentru tânăra generaţie, o şansă pe care i-o dăm la o viaţă mai sănătoasă. Este o iniţiativă pentru care am nevoie de suportul tuturor celor interesaţi de sănătatea lor şi a copiilor lor, de un nou mod de viaţă şi de socializare - fără tutun”, a spus deputata.
Iniţiativa nu este văzută însă cu ochi buni de colegii săi din Casa Poporului, care spun că o vor contesta la Curtea Constituţională, întrucât este discriminatorie.“Este un drept al celor 5 milioane de români care au acest viciu. Nu e normal să fim daţi afară de peste tot. Voi ataca la CCR legea. Eu cumpăr ţigări de la raft, nu fac evaziune fiscală, plătesc taxe, deci nu mi se poate interzice acest drept”, i-a replicat senatoarea Cristiana Anghel, o fumătoare înrăită. Un lucru e sigur: pe culoarele Palatului Parlamentului, ca şi la bufetul de aici, de altfel, aleşii fumează întruna. Credeţi că dacă legea (pe care ai au votat-o) se va aplica, aleşii vor ieşi afară să fumeze? (Radu Nistor)
Pe 30 noiembrie 2009, Consiliul European a emis o recomandare privind interzicerea fumatului în spaţii publice în toate statele membre UE. În prezent, 17 ţări din UE dispun de numeroase reglementări care interzic fumatul. Cele mai stricte norme se aplică în Irlanda, Regatul Unit, Grecia, Bulgaria, Malta, Spania şi Ungaria. Aceste ţări au interzis total fumatul în spaţii publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la serviciu (cu doar câteva mici excepţii). În 2012, şi în Ucraina a fost aplicată această lege, iar de la 1 iunie 2012 s-a aliniat şi Bulgaria.
În comparaţie cu fumătorul activ, cel pasiv care merge în restaurante, cafenele, baruri şi cluburi este mult mai expus, arată cercetările făcute de-a lungul timpului. Principalele afecţiuni care conduc la decesul fumătorilor pasivi sunt: bolile cardiovasculare şi cancerul pulmonar, dar şi multe alte afecţiuni respiratorii grave. În plus, ultimele studii au demonstrat că o ţigară scurtează viaţa cu 14 minute, în timp ce o băutură alcoolică o scurtează cu 7 ore.