Gabriel Resources a cerut anularea hotărârii prin care a pierdut procesul pentru Roșia Montană. Ce acuzații le sunt aduse arbitrilor elvețieni care au dat dreptate României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Compania canadiană Gabriel Resources a contestat, oficial, hotărârea din 8 martie 2024 a Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), prin care România a câștigat arbitrajul în legătură cu proiectul minier de la Roșia Montană.
Cuprins:
Termenul până la care putea fi depusă contestația, prin care se poate cere anularea hotărârii tribunalului arbitral, era 7 iulie 2024.
Reprezentanții companiei își motivează acțiunea, în esență, prin presupusa incompatibilitate a arbitrilor care au dat câștig de cauză României.
Presupuse legături cu avocatul României
„Cererea de anulare explică faptul că decizia arbitrală trebuie anulată din cauza unor vicii fatale în constituirea tribunalului ICSID, având în vedere că doi dintre arbitrii care au pronunțat decizia majoritară, Prof. Pierre Tercier și Prof. Zachary Douglas, nu au avut calitățile de independență și imparțialitate pe care le impune Convenția ICSID și nu au dezvăluit în mod adecvat relațiile dintre ei și cu părțile implicate în cauză, inclusiv cu avocatul României”, a transmis Gabriel Resources.
Cei doi arbitri care au dat dreptate României sunt din Elveția. Arbitrul numit la propunerea companiei miniere, Horacio A. Grigera Naon, din Argentina, a formulat opinie separată, în sensul admiterii acțiunii.
Potrivit companiei canadiene, „decizia majorității privind răspunderea este viciată în mod fatal din mai multe puncte de vedere care impun în mod separat anularea sa, inclusiv excese de putere evidente prin nerespectarea dreptului aplicabil, abateri grave multiple de la normele fundamentale de procedură și lipsa motivării deciziilor luate cu privire la câteva dintre cele mai fundamentale aspecte ale cererilor prezentate”.
Compania a mai cerut suspendarea executării sumei acordate drept despăgubire României, în cuantum de aproximativ 10 milioane de euro.
Răspuns în maximum 2 ani
O astfel de acțiune în anulare este examinată și soluționată de un „comitet ad-hoc” format din trei membri numiți de președintele consiliului de administrație al ICSID.
„Gabriel a solicitat ca președintele consiliului administrativ să obțină o recomandare din partea secretarului general al Curții Permanente de Arbitraj cu privire la selectarea membrilor comitetului ad-hoc, având în vedere preocupările legate de conflictele de interese reale și potențiale din cadrul ICSID”, se mai susține în comunicarea oficială a inițiatorilor proiectului minier privat de la Roșia Montană.
Procedura de contestare prevăzută de Convenția ICSID nu este o cale de atac asupra fondului deciziei arbitrale, ci o procedură care, în cazul în care are succes, ar anula decizia arbitrală, inclusiv cheltuielile de judecată acordate. În general, un astfel de proces durează până la 2 ani.
Au cerut compensații de 6,5 miliarde de dolari
Gabriel Resources a solicitat României daune financiare totale de 6,5 miliarde de dolari pentru eșecul proiectului minier de exploatare a aurului de la Roșia Montană.
Compania canadiană a acuzat încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. Acțiunea a fost depusă în 2015, iar hotărârea a fost pronunțată în 2024.
În esență, cei doi judecători care au luat decizia în majoritate au susținut că România nu a comis niciun „abuz” pentru că nu a emis autorizațiile necesare proiectului, în condițiile în care compania minieră, prin subsidiara Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), nu a reușit să ofere toate aprobările necesare.
Aceștia au apreciat că este vorba despre un caz „în care nu au fost luate în considerare aspectele de mediu, sociale, culturale și economice cu care se confruntă un proiect minier masiv și care s-au dovedit insurmontabile”.
„Nu a existat nicio legătură necorespunzătoare între procesul de autorizare și renegocierea aspectelor economice ale proiectului. Tratarea de către România a elementelor tehnice sau a altor elemente ca parte a procesului de autorizare de mediu nu a fost abuzivă. Nu există nicio dovadă a vreunui abuz de putere în modul în care România a gestionat desfășurarea procesului de autorizare a proiectului, în special atunci când a propus și a respins proiectul de lege”, se precizează în hotărârea ICSID din 8 martie 2024.
ciobanudorin_2006 08.07.2024, 20:57
Mda .Asa e la cașcaval.Nu pot renunță la el. Cumetreala e mare .