Ce urmează pentru Gaza și Israel după sfârșitul războiului. Analiza unui jurnalist israelian critic la adresa lui Netanyahu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape fiecare conversație purtată despre „ziua de după” în Gaza cu oficiali și experți din domeniul securității și al politicii revine la același punct: actualul guvern israelian este incapabil să ia oricare dintre deciziile necesare pe termen lung, scrie jurnalistul Anshel Pfeffer într-o analiză pentru cotidianul liberal Haaretz.
Cuprins:
- Extremiștii și dreapta religioasă au totuși planuri pentru Gaza
- Trei dileme-cheie pentru Israel despre viitorul Fâșiei Gaza
- Soluția Autorității Palestiniene
- Varianta unei forțe arabe de menținere a păcii
- Nevoia de reîncepere a negocierilor de pace
- Un proiect economic
- O soluție posibilă doar fără Netanyahu
Ofensiva terestră israeliană avansează deja spre orașul Gaza, cu pierderi tot mai mari de vieți omenești, spre scopul anunțat deja public de oficialii israelieni - eradicarea organizației Hamas, care conduce Fâșia și care a intrat în Israel pe 7 octombrie într-un atac terorist soldat cu cel puțin 1.400 de morți.
Surse politice și de securitate de rang înalt au admis însă că, până în prezent, nu a existat aproape nicio discuție despre rezultatul final, și anume soluția preferată de Israel în Gaza pentru a doua zi după război, scrie Haaretz, într-o analiză semnată de Anshel Pfeffer, jurnalist al cotidianului israelian și corespondent al The Economist, un critic acid al premierului Benjamin Netanyahu.
Situația este complexă. Hamas conduce Gaza de peste 16 ani, de la lovitura de stat sângeroasă împotriva Autorității Palestiniene. A doua zi după război va exista o nevoie imediată de un nou cadru, unul care să asigure că Israelul nu va fi atacat din nou din Gaza și în același timp unul care să răspundă, de asemenea, nevoilor celor peste două milioane de palestinieni care trăiesc acolo, scrie Haaretz.
Deocamdată, acesta este doar la nivel de discuție, una vagă.
Vorbind în fața Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Knesset după începerea războiului, ministrul apărării, Yoav Gallant, a declarat că, după încheierea luptelor, va urma o etapă de „creare a unui nou regim de securitate în Fâșia Gaza, eliminând responsabilitatea Israelului pentru viața de zi cu zi în Fâșie și creând o nouă realitate de securitate pentru cetățenii israelieni și pentru locuitorii comunităților de la graniță”.
Cine anume ar trebui să asigure atât securitatea, cât și nevoile civile din Gaza? Gallant nu a avut detalii pentru comisie, scrie ziarul israelian.
Extremiștii și dreapta religioasă au totuși planuri pentru Gaza
Există o parte a guvernului în care se vorbește mai mult despre „ziua de după”. Este vorba despre extrema dreaptă religioasă, care visează la reconstruirea blocului de colonii Gush Katif, din sudul Fâșiei Gaza, abandonat de Israel în 2005 ca parte a planului de dezangajare, scrie jurnalistul Haaretz.
În ultimele zile, portavocile pro-Netanyahu din mass-media au insistat pe ideea că dezangajarea Israelului din Gaza - un eveniment care a avut loc acum mai bine de 18 ani - este cauza principală a atacului criminal al Hamas din 7 octombrie.
Acest lucru face parte din campania lor de disculpare a premierului, care nu era prim-ministru la momentul respectiv, dar este și începutul unei campanii publice a extremei drepte, scrie Haaretz.
Miniștrii religioși de extremă dreapta nu vorbesc încă deschis despre acest lucru, dar în urmă cu șapte luni, când coaliția a votat în Knesset pentru abolirea Legii dezangajării (în mare parte o mișcare simbolică), ministrul pentru colonii, Orit Stroc, a declarat într-un interviu că „nu există nicio îndoială că (Fâșia Gaza) face parte din pământul Israelului și va veni o zi în care ne vom întoarce în ea”.
Extrema dreaptă înțelege că a vorbi despre acest lucru acum va provoca furia publicului, scrie Haaretz. Cu toate acestea, într-una dintre reuniunile cabinetului de securitate extins, ministrul extremist al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a declarat: „Trebuie să păstrăm teritoriul”.
Chiar și în rândul legiuitorilor de dreapta mai moderați se vorbește despre necesitatea ca Israelul să-i „pedepsească pe locuitorii din Gaza” după război prin modificarea granițelor Fâșiei.
O zonă menționată pentru o posibilă anexare israeliană este cea mai nordică fâșie a enclavei, la sud de granița cu Israelul, unde sunt foarte puțini palestinieni și unde se aflau așezările Elai Sinai, Nisanit și Dugit înainte de dezangajare.
Un alt plan care pare să fi rezultat dintr-o parte a guvernului este un document politic de 10 pagini pregătit de Ministerul Informațiilor, care a fost dezvăluit pentru prima dată pe site-ul Local Call. Acest document recomanda transferarea întregii populații civile din Gaza în Sinai. Deși are aparența unui document serios, nimeni nu știe cât de serios a fost.
Premierul israelian însuși a minimalizat însă importanța documentului.
Trei dileme-cheie pentru Israel despre viitorul Fâșiei Gaza
Presupunând că Israelul nu plănuiește să elimine populația palestiniană sau să restabilească o prezență permanentă în Gaza, scrie Haaretz, există trei dileme-cheie în ceea ce privește „ziua de după”.
Prima întrebare este cum va menține Israelul controlul temporar al teritoriului, după ce cea mai mare parte a infrastructurii militare a Hamas va fi distrusă.
A doua întrebare este cui transferă Israelul controlul asupra Fâșiei Gaza după ce forțele sale pleacă.
A treia întrebare este și cea mai complicată: Există un plan realist pentru viitorul Fâșiei Gaza care ar putea împiedica și ca aceasta să devină din nou o bază pentru atacuri împotriva Israelului?
În prima etapă, scrie Haaretz, IDF va trebui să poarte responsabilitatea pentru Gaza și pentru populația acesteia. Au existat unele sugestii privind construirea unor mecanisme similare celor care au existat în sudul Libanului în timpul prezenței israeliene acolo între 1984 și 2000 - cum ar fi crearea unei „zone de securitate” în interiorul granițelor Fâșiei Gaza și chiar a unei miliții locale care va ajuta la menținerea securității.
Cu toate acestea, spune jurnalistul israelian, puțini experți cred că aceste mecanisme sunt realiste. Fâșia Gaza este prea mică pentru construirea unei zone de securitate care să servească drept zonă tampon care să împiedice chiar și lansările de rachete cu rază scurtă de acțiune împotriva comunităților israeliene.
În ceea ce privește o miliție conformă cu așteptările, este extrem de puțin probabil ca Israelul să poată găsi recruți pentru aceasta în cadrul populației palestiniene.
Generalii IDF sunt pe deplin conștienți de faptul că, în etapa interimară, după ce ofensiva terestră își va atinge obiectivele, vor trebui să se ocupe atât de securitate, cât și de aspectele civile din Gaza. Ministerul Apărării a început deja să planifice cum să transfere o parte din personalul său spre anumite roluri temporare în Gaza.
Responsabilitatea pentru Fâșie va reprezenta însă o povară majoră pentru IDF, care, într-un viitor nu prea îndepărtat, s-ar putea să se afle, de asemenea, într-un alt război, în nord, împotriva Hezbollah.
Soluția Autorității Palestiniene
Singura soluție pe care establishmentul de apărare o vede în acest moment, scrie jurnalistul Haaretz, este întoarcerea Autorității Palestiniene (AP - care guvernează acum în Cisiordania) în Gaza. Dar aceasta va fi o sarcină complexă și în niciun caz un proces automat. Autoritatea nu are resursele necesare pentru a prelua controlul asupra Gaza, iar voința sa politică de a face acest lucru este, de asemenea, discutabilă.
„Nu există nicio îndoială că AP este singura soluție pentru preluarea controlului și reabilitarea Fâșiei Gaza”, a declarat generalul-maior (rez.) Tamir Hayman, director al Institutului pentru Studii de Securitate Națională de la Universitatea din Tel Aviv și fost comandant al Serviciului de Informații Militare.
„Este deja soluția pentru transferul majorității fondurilor către Gaza și, în ciuda slăbiciunii și corupției AP, rămâne singurul canal practic. Și există o voință acolo. Din punctul de vedere al (președintelui palestinian) Mahmoud Abbas, pierderea Gaza în favoarea Hamas în 2007 a fost cel mai mare eșec personal al său. El va avea o oportunitate istorică de a prezida marea reconciliere a poporului palestinian”, a mai spus acesta.
Dar, scrie Haaretz, înainte ca acest lucru să se întâmple, va trebui să existe încă o etapă. Și asta pentru că este foarte puțin probabil ca transferul să poată avea loc direct de la IDF la Autoritatea Palestiniană. Mai simplu spus, Abbas nu va dori să se întoarcă la conducerea Fâșiei Gaza adus de Israel.
Dincolo de asta, aparatul de securitate al Autorității nu va fi capabil să preia întreaga Fâșie Gaza dintr-odată și va avea nevoie de timp pentru a se desfășura treptat, precum și pentru a recruta și instrui mai mulți oameni. Va trebui să existe o altă forță în Gaza, care să asigure securitatea între timp și să ajute AP să se consolideze, scrie jurnalistul israelian.
Varianta unei forțe arabe de menținere a păcii
Una dintre întrebările-cheie care se pune deja, discret, este dacă, dintre guvernele arabe cu care Israelul are relații, va fi vreunul pregătit să contribuie la o „forță de menținere a păcii” care va gestiona tranziția.
Iordania este exclusă din cauza populației mari palestiniene. Egiptul ar trebui să facă parte dintr-o astfel de forță, dar, de fapt, ar putea să contribuie doar logistic. Armata egipteană nutrește o suspiciune profundă, chiar ură, față de palestinienii din Gaza, pe care îi consideră susținători ai Frăției Musulmane, și, prin urmare, este puțin probabil să furnizeze soldați.
Cei doi candidați menționați în prezent, scrie Haaretz, sunt Emiratele Arabe Unite și Marocul, care au relații diplomatice stabile cu Israelul de la semnarea acordurilor Abraham în 2020. De asemenea, acestea au armate profesioniste care ar putea furniza principalele componente ale unei forțe arabe de menținere a păcii.
Mai există și Arabia Saudită, care ar trebui să achite nota de plată - atât pentru o astfel de forță, cât și pentru programele civile de reabilitare și dezvoltare pe termen lung în Gaza, care vor fi administrate de către AP.
Nevoia de reîncepere a negocierilor de pace
Există însă un alt obstacol în această etapă, avertizează jurnalistul Haaretz. Revenirea Autorității Palestiniene în Gaza după mai bine de 16 ani de guvernare Hamas ar fi aproape sigur posibilă doar în contextul unui acord mai larg în care conducerea palestiniană ar primi un fel de asigurare cu privire la existența unui „orizont diplomatic”.
Abbas va cere un angajament israelian de revenire la procesul de pace, în prezent muribund. Israelul va trebui să aleagă între a continua să își cheltuiască resursele - și sângele soldaților săi - pentru a controla Gaza sau să accepte această cerere, scrie Haaretz.
Nimeni nu-și face iluzii utopice că un proces diplomatic care nu a reușit să producă o soluție timp de peste trei decenii va reuși dintr-odată să facă acest lucru, după trauma profundă provocată Israelului de atacul Hamas din 7 octombrie și după distrugerile provocate în Gaza de războiul israelian care a avut ca rezultat distrugerea Hamas.
Dar Israelul va trebui să fie deschis la o astfel de posibilitate, scrie Anshel Pfeffer, care subliniază că simpla propunere a soluției celor două state ca un obiectiv îndepărtat nu va fi suficientă.
Experții sunt de acord. „Dacă istoria ne învață ceva, este că, fără o soluție diplomatică justă, vom continua acest conflict”, a avertizat Fatina Abreek-Zubiedat de la Universitatea din Tel Aviv. Ea a petrecut ani de zile cercetând planurile de dezvoltare urbană a Gazei, care au fost puse în aplicare după începerea ocupației în urma Războiului de Șase Zile din 1967.
Un proiect economic
Ce ar urma pentru Gaza?
„În perioada interimară, înainte de a se ajunge la o astfel de soluție, putem lucra la dezvoltarea economiei din Gaza. Nu așa cum a făcut Israelul în trecut, când (Fâșia) era mai ales o sursă de forță de muncă ieftină, ci prin construirea unor zone economice comune cu investiții internaționale: proiecte agricole comune, un port maritim și zone industriale care vor crea valoare economică locală”, a spus ea.
Există însă spațiu fizic pentru astfel de proiecte economice în zona aglomerată dintre Gaza și Israel?
Pe termen lung, trebuie să se acorde mai multă atenție posibilității de extindere a teritoriului din Gaza. Un plan propus în trecut de ministrul energiei, Yisrael Katz, a fost acela de a construi insule artificiale în largul țărmului Gazei, care să găzduiască porturi maritime și aeroporturi, precum și uzine de electricitate și de desalinizare a apei, scrie Haaretz.
O altă modalitate de extindere a teritoriului, schițată anterior de fostul colonel IDF Yitzhak Ini Abadi (care a fost guvernatorul militar al Israelului în Gaza la începutul anilor '70), ar fi presiunea internațională asupra guvernului egiptean pentru a ceda teritoriu în Sinai.
Acest lucru ar putea permite extinderea Fâșiei Gaza de-a lungul coastei mediteraneene și în interiorul peninsulei. Există mult scepticism cu privire la această soluție.
O soluție posibilă doar fără Netanyahu
Anshel Pfeffer, autorul unei cărți despre actualul premier israelian, este un critic aspru al activității acestuia.
În ianuarie, într-o discuție cu National Public Radio (NPR), din SUA, jurnalistul a spus că noul guvern Netanyahu reprezintă „o amenințare la adresa democrației israeliene”. După atacul Hamas din 7 octombrie, Pfeffer a scris că tragedia este „moștenirea lui Netanyahu”.
„Netanyahu a încercat să ignore Gaza de-a lungul numeroșilor săi ani de mandat. Nu a făcut niciodată planuri pentru viitorul acesteia și, după fiecare rundă de lupte, s-a grăbit să se întoarcă la alte probleme. Acum, el va fi ținut minte pentru totdeauna de israelieni pentru acest dezastru care vine din Gaza”, a spus jurnalistul.
El sugerează acum că orice decizie pe termen lung pentru Gaza este imposibilă în condițiile în care actualul guvern rămâne în fruntea țării.
Deocamdată, scrie Pfeffer, aproape fiecare conversație purtată despre „ziua de după” în Gaza cu oficiali și experți din domeniul securității și al politicii revine la același punct: actualul guvern israelian este incapabil să ia oricare dintre deciziile pe termen lung care vor fi necesare.
Ideea, mai spune jurnalistul, este că guvernul este prea disfuncțional, cu Netanyahu concentrat pe tentativa de supraviețuire politică și cu elementele sale de extremă dreapta care se opun oricărei concesii față de palestinieni.
Aceștia încearcă deja să împiedice un astfel de rezultat. Spre exemplu, ministrul de finanțe, Bezalel Smotrich, a anunțat luni că blochează transferul veniturilor fiscale pe care Israelul le colectează în numele Autorității Palestiniene, deoarece, susține el, înalte personalități din AP au lăudat atacul Hamas.
robyro 01.11.2023, 23:57
Marele adevăr, de care fug toți, este că NIMENI nu îi vrea pe oamenii ăștia! Trist, trist și iară trist! Egipt fuge de ei, Iordania nici nu vrea să audă, Autoritatea Palestiniană s-a fript cu ei de când cu lovitura de stat dată de Hamas, Arabia Saudită nici atât, etc! Toți se folosesc politic de acești amărâți, pe care îi țin intr-o mare mizerie și sărăcie!
flamingo 02.11.2023, 00:29
Sa lase ura si resentimentele deoparte și sa își construiască tara in liniște și pace , sa-si concentreze energia pe familie și copii , pe educația sănătoasă, nu bazata pe ura . Au avut bani destui , dar au făcut tuneluri si rachete . Daca vor o tara sa si-o faca . Cum au făcut nemții, au construit o tara moderna de la zero .
Gigi_Stan 02.11.2023, 03:09
întrebarea este de ce nu-i vor, răspunsul este că dacă-i primesc se vor duce în taberele de refugiați palestinieni care există deja de 70 de ani în Egipt, Iordania, Siria, Liban iar Israel va anexa Gaza. Israel nu anexează Gaza cât acolo sunt peste 2 milioane de palestinieni, pentru că populația non evreiască ar ajunge la 5-6 milioane de oameni, iar cea evreiască este de 7 milioane, ceea ce ar pune in pericol statutul de stat evreiesc al Israel.
durban22 02.11.2023, 07:30
Pace nu va fi in Gaza atat timp cat ,HAMAS, va fi acolo, lucru care nu se va intampla sub nici o forma dupa toate crimele comie importiva ISRAELULUI !!.
bituca 02.11.2023, 08:12
Dupa razboi nu o sa mai ai ce salva din Fasia Gaza.