Gazele pentru populație rămân plafonate la 110 lei/MWh. Cum se pregătește România pentru iarna 2026-2027
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Populația din România nu va fi afectată de o posibilă criză a gazelor în iarna 2026-2027, prețurile pentru consumatorii casnici rămânând plafonate la 110 lei/MWh, a dat asigurări secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. În schimb, marii consumatori industriali vor resimți direct scumpirile de pe piața liberă.
Cuprins:
România este „într-o situație mult mai bună față de alte țări europene”
Acesta a făcut mai multe precizări, după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora în țara noastră va urma o criză a gazelor în perioada următoare. Cristian Bușoi susține marți, 25 august, că România se află, în ceea ce privește gazele naturale, într-o situație „mult mai bună”, comparativ cu alte țări europene.
„Pentru că suntem o țară cu o producție internă importantă, având în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din UE, situație care va fi consolidată odată cu începerea exploatării, în 2027, a proiectului Neptun Deep, România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare”, a precizat, marți, oficialul din cadrul Ministerului Energiei, într-o postare pe Facebook.
Gazele pentru populație rămân la preț fix
Consumatorii casnici și centralele de termoficare din România vor plăti gazele la un preț reglementat de 110 lei/MWh, prin cantități deja contractate din producția internă. Măsura este menită să protejeze populația de scumpirile masive de pe piețele internaționale.
„În primul rând, conform OUG nr. 12/2026, populația este protejată. Există un mecanism reglementat prin care producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Deja cantitățile pentru furnizorii care au consumatori casnici și pentru producătorii de energie termică au fost contractate, în principal prin efortul Romgaz”, a subliniat secretarul de stat Cristian Bușoi
El mai precizează că România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor, având obligația de a constitui „un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare”.
„Conform noilor reguli europene, nu mai există obligația de a atinge acest nivel exact la 1 noiembrie, ci în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026. În plus, statul membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (deci, practic, până la 80%) în cazul unor condiții dificile de umplere a depozitelor, iar Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale de flexibilitate dacă persistă condiții nefavorabile de piață”, a mai punctat oficialul.
De asemenea, la ultimul Comandament pe gaz din luna august a fost făcută recomandarea către toate companiile care au obligații legate de înmagazinare să accelereze ritmul și să crească peste obligația minimă legală. Bușoi a explicat că s-a cerut acest lucru „pentru că există posibilitatea să avem o creștere a consumului de gaz datorită intrării în sistem a capacităților de producție de la Mintia, Iernut - noua centrală, Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectarea multor consumatori casnici conectați prin programul Anghel Saligny”.
Provocări pentru consumatorii industriali
În schimb, consumatorii industriali vor resimți direct presiunea pieței libere, unde cotațiile europene s-au dublat în ultimul an pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al competiției globale pentru gazul lichefiat.
„Există însă nevoia de a găsi soluții de sprijin, în conformitate cu regulile economiei de piață și ale ajutorului de stat european, dar și ținând cont de posibilitățile bugetului național și de sursele europene disponibile, pentru consumatorii industriali, care vor resimți creșterea prețurilor pe piața liberă”, a spus Cristian Bușoi.
Cinci cauze care au scumpit gazul pe bursa europeană
El a adăugat că actualul context european și internațional foarte complicat a dus la creșterea prețului gazelor și la estimări privind „o creștere semnificativă în iarna și primăvara următoare”. De asemenea, pe 25 august, bursa europeană a gazelor a ajuns la circa 68 de euro/MWh.
„Astăzi, 25 august, TTF este în jur de 68 €/MWh, cu circa 16% peste nivelul de acum o lună și aproximativ dublu față de acum un an”, a scris, pe Facebook, Cristian Bușoi.
El a menționat și cinci cauze principale care au dus la acest lucru:
- „Conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz au afectat exporturile de LNG (Gaz Natural Lichefiat - n.r.) din Golf, în special disponibilitatea gazului din Qatar. În plus, unele capacități de producție din Qatar au fost afectate de bombardamente la începutul conflictului, iar refacerea integrală a acestora va dura.
- Există o competiție puternică pentru LNG, în special pentru cel provenit din SUA, între UE și țările din Asia de Sud-Est.
- Prețurile ridicate de pe piață au făcut mai puțin atractivă cumpărarea gazului și înmagazinarea lui pentru iarnă, ceea ce a contribuit la un nivel mai scăzut al stocurilor europene.
- Vara foarte caldă și închiderea parțială sau totală a unor capacități de energie nucleară au crescut consumul de gaz pentru producerea de electricitate.
- Uniunea Europeană a ales, în mod corect, să reducă și să elimine treptat importurile de gaz natural din Rusia, printr-un ansamblu de măsuri europene, inclusiv cele asociate REPowerEU”.
„Cu toate aceste provocări internaționale și europene, care nu sunt în puterea Guvernului României să le schimbe, România va trece mai ușor prin această situație, datorită măsurilor proactive decise de Guvernul condus de domnul Ilie Bolojan, datorită producției interne de gaze naturale și a măsurilor de sprijin pentru populație”, a conchis Cristian Bușoi.
