Generalul Adrian Ciolponea nu exclude ca Rusia să ocupe temporar teritoriu chiar și în România, pentru un schimb strategic cu Statele Unite
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În primul interviu video acordat presei după încheierea mandatului la NATO, de reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat de Transformare al Alianței Nord Atlantice, generalul maior (r) Adrian Ciolponea vorbește la Interviurile Libertatea despre starea gravă de securitate în care a ajuns Europa.
Cuprins:
- Nu mai suntem în stare de pace pentru că Rusia testează reacția NATO
- În cel mult trei ani, Rusia va decide ce face cu surplusul de armament
- Cum se pregătesc Polonia și Germania în fața riscului de atac al Rusiei în estul NATO
- Cum inovează Ucraina în domeniul militar
- De ce România și Ucraina nu produc încă drone în comun, așa cum a promis Bucureștiul
- România va fi afectată de rearanjarea trupelor SUA în Europa
Generalul maior Adrian Ciolponea admite că, în acest moment, există riscul unei escalădări și mai mari din partea Rusiei în Europa și recunoaște că nu mai putem spune că suntem în stare de pace. În același timp, Ciolponea, care a condus și Forțele pentru Operații Speciale ale Armatei Române, crede că Rusia a câștigat deja războiul cognitiv în România.
Nu mai suntem în stare de pace pentru că Rusia testează reacția NATO
Libertatea: Domnule general, mai ales în ultimele luni, sunt evenimente extraordinare pentru NATO și, în primul rând, pentru aliații europeni din NATO: ]n România, în acest an, zeci de drone au intrat în spațiul aerian, de asemenea, sunt sabotaje peste sabotaje în Germania, în Polonia, sunt tot felul de evenimente neplăcute, în statele baltice de asemenea, Libertatea a scris despre toate acestea. În ce fază de securitate suntem acum în Europa, din punctul dumneavoastră de vedere?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: În sediul NATO, secretarul general Mark Rutte ne-a spus de fiecare dată: „Ne aflăm într-o stare de război”. Deci nu ne aflăm într-o stare de pace. Amenințarea hibridă, incursiunile ilegale și permanente ale Federației Ruse cu drone sau cu alte aparate de zbor sau nave ne duc către o stare de tensiune destul de avansată. Dar, până a defini starea, ar trebui să înțelegem care sunt intențiile Federației Rusiei vis-a-vis de Europa.
Libertatea: Și care sunt? Spuneți-le clar, vă rog, pentru că știți că sunt români care spun că de fapt, nu Rusia e în spatele acestor atacuri, ci poate Ucraina, poate altcineva.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Nu aș vrea să le pun o ștampilă acestor domni care susțin Federația Rusă, dar vreau să vă spun câteva elemente clare din punctul de vedere al NATO. Unul este definit prin strategia NATO și prin documentele directive ale NATO - amenițarea principală către NATO, către Europa, nu numai în prezent, dar și pe următorii ani. Dincolo de acest lucru, putem observa că Federația Rusă, în ultimii 10-20 de ani, a purtat 7-8 agresiuni asupra unor state foste state sovietice care s-au separat, dar aceste agresiuni au fost permanente și nu au fost întâmplătoare. Federația Rusă are în mentalitate și chiar în strategia națională un element de probare, de încercare, de testare a sistemului de răspuns sau de siguranță NATO. De aceea, avem aceste atacuri hibride complete și foarte complexe, nu numai atacuri cu drone, dar și atacuri cibernetice, atacuri financiare, dacă putem spune așa, atacuri teroriste uneori.
Libertatea: Deci ce vedem acum, spuneți, este că Rusia a trecut la fapte?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Rusia cred că nici nu consideră că a trecut la fapte. Este o stare permanentă a Federației Rusiei de a proba mediul NATO, noi spunem environment, și de a testa și a vedea viteza de reacție a fiecărei țări de a răspunde pentru fiecare provocare sau amenițare. Apoi, vrea să vadă dacă există disensiuni între Nord și Sud, Est și Vest și de multe ori s-a pus problema, până la urmă, ce intenție are Federația Rusă. E clar că un război convențional ar dezavantaja-o față de NATO, dar o ocupare temporară a unui teritoriu și folosirea acestuia pentru un schimb la nivel politic, strategic, de exemplu crearea unui buffer zone, evacuarea forțelor americane din Europa și aservirea Europei din punct de vedere economic, către Moscova, către Federația Rusă…
Libertatea: În documentele NATO, se mai spune ceva în ultimii ani, cel puțin de după 2014, când Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimea, și anume că nu mai e doar Rusia. Rusia e în echipă cu China, cu Iranul, cu Corea de Nord. Dacă noi suntem siguri că Rusia nu ar face față actualului NATO, NATO ar face față unei asemenea coaliții formată din Rusia, Iran, Corea de Nord, China, poate?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Aș spune, politicos, că este de văzut dacă acest teaming (n.red. – cooperare), mai ales dintre China și Rusia, ar crea o problemă majoră perimetrului NATO. Dar, deocamdată, Rusia este totuși, din multe puncte de vedere, mai ales economic și social, slăbită față de cum a început (n.red.- războiul din Ucraina). Din punct de vedere militar, are această mașinărie de producție de război, pe care eu numesc „pe trei schimburi”, și care produce cantități uriașe de armament - drone, obuze, proiectile sau chiar și tancuri și avioane pe bandă rulantă. Ori, această producție trebuie să aibă o finalitate. Din punctul meu de vedere, întreținerea economiei ruse se produce și cu această producție masivă de război și este foarte greu de oprit din punct de vedere economic. Odată oprită, trebuie găsită o alternativă pentru Federația Rusă, să treacă la o producție de pace, ceea ce înseamnă că ar trebui dezvoltată tehnologia în direcția asta.
În cel mult trei ani, Rusia va decide ce face cu surplusul de armament
Libertatea: Spuneți cumva sau credeți că Rusia produce mai mult echipament militar, muniție, armament și drone decât are nevoie în Ucraina?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, da. Cu siguranță, acesta este un fapt.
Libertatea: La NATO, sunt informații certe despre asta?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, și sunt informații publice. Vreau să precizez că, în acest interviu, nu am pentru dumneavoastră decât informații publice, cele secretizate vor sta foarte multă vreme, conform înțelegerii între mine și NATO. Dar o informație publică relevă faptul că Rusia produce mai mult decât are nevoie și cam toți analiștii experți în domeniu, probabil mai experți decât sunt eu, susțin o revigorare sau refacerea capacității de luptă ruse în 2030. Deci nu mai avem decât 3 ani până când președintele Putin, sau cine va urma, va lua o decizie în legătură cu ce va face cu această mașinărie de război. Mai mult, nu are intenția de a ocupa Europa, Berlinul, Parisul, dar poate folosi această probare continuă a graniței NATO și ocuparea temporară a teritoriului, vorbim de baltici, Polonia sau chiar România, pentru un schimb strategic cu SUA. De obicei, pentru Federația Rusă, ce e temporar e permanent, dar asta e altă discuție. Adică, oricum, durează foarte mult.
Libertatea: Aduc în discuție două declarații recente ale unor lideri politici și militari. Prima ar fi a lui David Petreus, fostul director al CIA, care a fost de curând, a 11-a oară, în Ucraina și a fost în gara unde un tren a fost bombardat de ruși, foarte aproape de granița dintre Ucraina și Polonia. Spune domnia sa, citez: „Nu cred că Lituania va fi următoarea (n.red.- țară atacată), ci mult mai probabil Republica Moldova, fiindcă este mult mai vulnerabilă în acest sens. Țările europene nu sunt pregătite. Niciuna dintre ele nu a făcut schimbări revoluționare în concepția sa de apărare, securitate și purtare a războiului, la fel cum nici Statele Unite nu au făcut-o”, spune fostul șef al spionajului american.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: L-am cunoscut întâmplător, în Afganistan, pe generalul David Petreus. Este o personalitate în rândul militarilor, alături de generalii McChrystal, Votel, mai ales în zona operațiilor speciale. Și dânsul are o putere de analiză și de sintetizare ieșită din comun. Deci ceea ce spune cred că este adevărat.
Cum se pregătesc Polonia și Germania în fața riscului de atac al Rusiei în estul NATO
Libertatea: Aș mai vrea să ne oprim un pic la o altă declarație, tot recentă, dar a premierului polonez Donald Tusk. El a declarat că a primit un raport destul de precis, direct de la CIA, cu privire la posibile evenimente în lunile următoare. Se referă la faptul că trebuie să anticipăm diverse scenarii. „Atât Polonia cât și întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilități legate de situația nu doar de pe frontul ruso-ucrainian, ci și de cea aflată de-a lungul flancului estic al UE”, spune Donald Tusk. El adaugă că trebuie să ne pregătim, în cazul în care Rusia ne atacă pe flancul estic NATO.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Ați observat capacitatea și dezvoltarea Armatei Poloneze și aș menționa că și Armata Germană merge în aceeași direcție, având ambiții sau obiective clare de constituire și consolidare a unei armate de aproape 500.000 de militari. Este o sumă greu de întreținut pe timp de pace, mai ales pe timp pace, pe timpul războiului suntem obligați, dar investițiile, sumele pe care le jonglează și Polonia și Germania la ora actuală depășesc imaginația foștilor lideri politici din anii 1990, din 2000, 2020 chiar, ajungând la… nu vreau să dau cifre la ora actuală, dar se depășesc și ambițiile unor țări dezvoltate sau țări puternice, precum Marea Britanie sau Franța.
Libertatea: Polonia a ajuns la aproape 5% din PIB alocate apărării, deși statele din NATO trebuie să ajungă la o alocare de 5% din PIB până în 2035. Care ar putea fi direcțiile de atac?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Ce este relevant, este faptul că orice atac asupra balticilor sau asupra Poloniei va fi însoțit de axe secundare.
Libertatea: Ce anume înseamnă asta?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Asta înseamnă că, din punct de vedere al limbajului militar, aveam o direcție strategică de est, care cade pe direcția Poloniei sau țărilor baltice, și de sud-est. Vă las să ghiciți cine se află pe direcția sud-est.
Libertatea: Păi România și Bulgaria, poate și Grecia.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da. Și a treia variantă, care este mai nou introdusă în ecuația scenariilor posibile, este Finlanda. Dar Finlanda are un teritoriu extrem de greu de parcurs terestru. Adică, am fost de mai multe ori acolo și am văzut că este foarte greu de dezvoltat o ofensivă către Helsinki. De aceea, cele două direcții vor rămâne principale și, prin asociere, orice s-ar întâmpla în zona de nord față de noi, Polonia sau baltici, va fi asociată cu eventuale amenințări de tip hibrid sau mai mult, chiar amenințări convenționale pe zona de sud-est.
Libertatea: Păi Donald Tusk la asta se referă…
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da. De aceea, nu putem lăsa garda jos, de aceea nu putem minimaliza importanța tehnologiei și a dezvoltării sistemului de apărare.
Libertatea: NATO se pregătește acum intens pentru un eventual atac. Nu e cam târziu?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Și eu m-am gândit de multe ori la întrebarea asta. Niciodată nu este târziu, atât timp cât mergi pe direcția cea bună și faci pașii constant. Mai ales în sistemul nostru militar, am avut urcări accelerate urmate de coborâri accelerate, ceea ce înseamnă că n-am avut o constanță în înzestrare, în dezvoltarea echipamentelor, în programele de achiziții. Aceasta are influență. Pentru o țară, pentru a avea putere militară considerabilă, trebuie să dezvolți un sector ofensiv. Ori sectorul ofensiv este apanajul câtorva țări din NATO, nu toate țările.
Libertatea: Adică, Franța, Statele Unite în primul rând…
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, țările nordice s-au aliniat foarte rapid pe sisteme ofensive. Atenție, lovire de precizie la mare distanță! Dacă stăm să măsurăm eficacitatea și raza acestor sisteme pe diferite țări, vedem că în cazul unor țări se reduc la până la 100 de km. Ori, dacă nu mai punem un zero, 1.000, 2.000, 3.000 de km, nu avem putere ofensivă.
Libertatea: Între ele se află și România.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Eu nu am spus asta, doar vă spun că puterea ofensivă este crucială într-un conflict. Oricât am miza pe o capacitate defensivă, sau pe o concepție cum este concepția NATO de a ne apăra, nu ne putem apăra fără contraatac, nu ne putem apăra fără a lovi logistica și elementele de producție din spate, este ceea ce face Ucraina la ora actuală. 1.000, 2.000 de km și ca să ai această rază de acțiune, trebuie să dezvolți tehnologia corespunzător împreună cu un sistem de comandă și control. Dar NATO merge pe această direcție. NATO lucrează deja cu un sistem american de comadă și control bazat pe inteligență artificială. Thales a creat și ea un sistem cu AI. NATO început foarte bine cu sistemul de comandă-control. Dacă urmăriți în presă, găsiți informații despre Maven System, sistemul de comandă-control.
Libertatea: Al companiei Palantir și care e parțial folosit de NATO acum, nu?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Este parțial ca număr de licențe. Sistemul de comandă și control e, să presupunem, un calculator uriaș care acumulează toate informațiile de la senzori, de la sistemele de luptă, de la toate comandamentele asociate pe diferite nivele, tactic până la nivel strategic, și ajută Comandantul Suprem, în cazul nostru generalul Grynkewich (n.red. – generalul Alexus Grynkewich este comandantul Comandantului Suprem Aliat pentru Europa) din SHAPE, să ia decizia corectă. Deci acest sistem procesează milioane de informații pe secundă. Cu se deosebește de alte sisteme? Prin faptul că reușește să integreze și sistemele vechi, care nu erau la nivelul acesta, și sistemele noi bazate pe inteligență artificială.
Libertatea: Zilele trecute, în Franța, compania Thales tocmai a prezentat proiectul său bazat pe inteligență artificială, de fapt nu e un proiect al Franței, e un proiect al mai multor țări, pentru că Thales este o companie multinațională. Înțeleg că acest sistem, HexaForce, a fost testat inclusiv la Cincu, la grupul de luptă al NATO din România. Ucraina mai are un astfel de sistem de comandă și control. Și Rusia mai are, am văzut în lucrarea dumneavoastră de doctorat, nu?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Rusia are sistemul propriu. Pot să vă spun că ucrainienii au, n-au ascuns acest lucru, au sisteme complexe și complete pe comandă control și targeting (n.red. – țintire), identificarea și lovirea țintelor, și au de diferite denumiri, MARA, Kropyva, DELTA. DELTA este foarte renumit. Analiștii militari au spus că succesul lor parțial este crearea unor avantaje temporare, la nivel tactic, cu aceste sisteme, pentru că au împins informațiile la nivel tactic, la nivel operator și comandant pe linia frontului.
Cum inovează Ucraina în domeniul militar
Libertatea: Înțeleg că acum, tinerii ucraineni sunt învățați din școală să folosească dronele.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Acum sunt programe în licee, programe în facultăți care pregătesc meseriile pentru operarea dronelor și tehnologiei contra dronelor, care nu sunt puține. Pe lângă pilot, este administratorul de rețea, el are cea mai mare importanță, e cel care integrează toate sistemele în același loc și setează parametrii pentru a evita bruiajul, pentru navigație. După care, avem acei integratori de inginerie robotică. Inginerii de robotică devin foarte importanți, pentru că ei modifică motoare, design, componente electronice. Când le modifică? La o săptămână după ce le-au testat. Deci, aceste meserii vor afecta și structurile militare. Inclusiv NATO se va gândi la ce tipuri de noi specialități apar în urma dronelor și tehnologiei contra dronelor. Însă cel puțin acestea patru sunt: pilot dronă, integrator sau inginer robotică, administrator de IT și un nou tip de specialitate - drone expert, adică cel care integrează toate tacticile, plecând de la efectele spațiale, efectele cibernetice, efectele care sunt necesare în conducerea unei operații multiple, complexe, cu ceilalți vectori de lovire, adică rachete, avioane de vânătoare, și le integrează într-un scenariu care să aducă surpriză asupra adversarului, dar și efectul maxim.
Libertatea: La summit-ul NATO am participat la o discuție informală cu reprezentanți ai NATO și ai Ucrainei și ei spuneau că, desi Ucraina dezvoltă tehnologie nouă, întotdeauna, în cel mult șase luni, Rusia recuperează tehnologic și vine cu produse similare.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Ucraina are ca obiectiv pentru anul 2027 producerea a 20 de milioane, vreau să repet, 20 de milioane de drone. Dacă adunăm din Europa, probabil că ajungem la o sumă de 1.000, 2.000 de drone sau 10.000 dacă sunt mai generos. Dronele (n.red. – ucrainene) sunt împărțite pe 10 misiuni de luptă și pe 2.000 de variante. Deci vă dați seama de complexitatea acestui sistem. Numai că ucrainienii se concentrează pe linii de producție, open archiecture, care înseamnă modularitate și înlocuirea pieselor care nu funcționează sau nu rezistă la răspunsul forțelor rusești, privind jamming-ul, privind interceptarea sau privind bruiajul comunicățiilor, care este același lucru cu jamming-ul, dar poate fi la navigație, și atunci se adaptează continuu.
Libertatea: România ia parte la două noi programe ale NATO, Global Eye, programul de supraveghere de la înălțime și de achiziționare a rachetelor antinavă. România mai are aproape 17 miliarde de euro prin programul SAFE ca să cumpere alte lucruri importante, inclusiv în ceea ce privește comanda și controlul. E suficient ce are România pentru a se apăra în primă fază, în primele zile, așa cum spune tratatul NATO, pentru a contribui la apărarea NATO?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: E o problemă pe care am analizat-o în lucrarea mea timp de 5 ani (n. red. lucrarea de doctorat scrisă de A. Ciolponea – „Drone (R) evolution”, 2026, Editura Didactică și Pedagogică). Trebuie să delimităm problema în trei segmente conectate, dar diferite. Unul este vorba de law enforcement, adică de ce înseamnă apărarea obiectivelor civile pe timp de pace. Adică nu am declarat nici criză, nici război, dar pe timp de pace, avem amenințări asupra unui aeroport, asupra unui port, asupra unui stadion.
Libertatea: Am văzut cum a ajuns, recent, o dronă cu explozibil la niciun kilometru de platforma de gaze Neptun Deep.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Pentru aceste obiective, pe timp de pace, trebuie o conlucrare a tuturor structurilor din Sistemul Național de Apărare și niște sisteme permanente, ca și cum am instala aceste sisteme de detecție sau camere de luat vederi la un obiectiv civil.
Libertatea: Forțele Navale spun, prin domnul viceamiral Mihai Panait, că abia acum se instalează senzori, se schimbă niște camere, e un program cu Statele Unite în zona portuară din Constanța. Nu e târziu și nu e puțin?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Este foarte bine ceea ce se face și într-adevăr, trebuie să începi de undeva, orice proces are un început, un prim pas. Este puțin, raportat la cea de-a doua problemă, referitoare la incursiuni ilegale al unor drone tip Shahed, Geran, asupra spațiului aerian al României sau Alianței. Aici problematica devine din ce în ce mai complexă, din cauza faptului că nici aceste sisteme, drone, nu sunt fixe. Se dezvoltă și se modernizează rapid. Geran 5 a ajuns cu motor de reacție, ajungând la 600 km la oră, cu sisteme de evadare sau detecție a interceptorilor, cu noi metode de a atinge obiectivul fără a fi bruiat, sisteme inerțiale să numesc, de navigație fără a utiliza GPS-ul.
Libertatea: Armata Română ar trebui să creeze o structură aparte pentru războiul cu dronele? Dumneavoastră spuneați că țările baltice au dezvoltat deja structuri dedicate combaterii dronelor.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, e o decizie națională de a dezvolta unități specializate pe drone sau pe tehnologie contradrone. Dar, din ce am găsit în declarațiile sau studiile celor 1.000 de experți, inclusiv ucranieni și inclusiv ruși, ei au ajuns la concluzia că ne trebuie dezvoltarea dronelor pe anumite misiuni și tehnologie contra dronelor la nivel organic.
Libertatea: „Organic” înseamnând ce anume?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: De la companie, batalion, brigadă, și nu separate.
Libertatea: Asta înseamnă că orice militar ar trebui să aibă acces la pregătire cu dronă?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Eu aș spune că orice comandant ar trebui să aibă o minimă pregătire privind acțiunea dronelor și răspunsul împotriva dronelor. Pentru că, din păcate, toate sistemele pe care noi, ca NATO, le achiziționăm la ora actuală, tancuri, rachete, nave de suprafață, vor fi vulnerabile și sunt vulnerabile în fața dronelor, dar nu dronelor actuale. Următoarea evoluție a dronelor va fi atacul în roi sau swarm attack, care nu va cuprinde doar o dronă sau 10, 100, 1000, 10.000. Vă dați seama la densitatea asta?
Libertatea: Vă întreb, ca civil: ce o să facem atunci?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Statele Unite au început să se gândească la nivelul comenzii, s-a recunoscut faptul că nu sunt pregătiți la ora actuală pentru un astfel de scenariu în care asupra unui obiectiv important vin o mie de drone simultan, din diferite direcții și însoțite de elemente de lovire clasice, adică rachete, rachete de croaziere sau avioane de vânătoare.
Libertatea: Ce știți că face România în privința asta acum, în privința combaterii unui potențial atac cu un roi, cu roiuri de drone?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Păi, la ora actuală, primul lucru care trebuie dezvoltat este detecția. Detecția, adică radarele sensibile de tip gap filler, care să detecteze la o distanță confortabilă, pentru că la ora actuală toate radarele în domeniu pe care le-am cunoscut de la diferite firme europene sau americane, au o rază de undeva de 50 de km. Ori 50 de km o dronă o parcurge undeva sub 3-4 minute.
Libertatea: Iar radarele pe care tocmai am decis să le achiziționăm prin programul SAFE, de la Thales, sunt utile în acest caz?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Sunt foarte utile, mai ales pentru că acoperă un spațiu care nu era văzut de radarele clasice, care erau destinate controlului traficului aerian sau monitorizării spațiilor aeriane.
Libertatea: Și pot vedea și mai jos, înțeleg.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Pot vedea mai jos, dar pot vedea ținte de dimensiuni mici. În zona radar, spunem secțiunea transversală. Adică dacă luăm un avion sau o dronă și o secționăm, aceasta este amprenta reflectată de razele radar și înregistrată pe ecran. Și dacă această amprentă scade sub un anumit număr de pixeli, devine invizibilă. Deci secțiunea radar sau secțiunea transversală este foarte importantă pentru detectare. Iar dronele au și material care nu reflectă radarul, plasticul, fibra de sticlă, etc.
Libertatea: Dumneavoastră vorbiți și despre necesitatea updatării legislației. Noi încă ne chinuim să facem un update la Legea Apărării Naționale din 1994. Există legislație care să permită testarea dronelor de către privați, și folosirea lor, în România?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da, ar trebui reglementată foarte clar pentru că aplicațiile dronelor în zona civilă sunt nenumărate. Am numărat în carte 12 aplicații, vorbim de monitorizare, trafic, salvare. Sunt aplicații din Europa sau în Statele Unite, Canada. Canada este pe primul loc privind reglementare legislativă privind dronele.
Libertatea: Ce credeți că s-a întâmplat cu acea dronă ucraineană care a ajuns în portul Constanța pe 5 iunie în acest an, foarte aproape de depozite de îngrășăminte și de materiale inflamabile și aproape de navele militare?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Densitatea obiectivelor în portul Constanța permite trasarea oricărui scenariu. De obicei, ucrainienii și forțele rusești, când au vrut să lovească un obiectiv, îl loveau fără probleme. Deci cel mai probabil, acea dronă a fost sub intens bruiaj, unu. Doi, este tehnica de spoofing, în care se creează o poziție falsă în calculatorul dronei și drona, spunând că merge către Sevastopol, a mers către Constanța. Este un scenariu care poate fi luat în considerare, deci prin bruiaj și spoofing de către Federația Rusă.
Libertatea: Dar nu putem afla clar? Se poate, tehnic vorbind, afla cine ar fi în spatele unei astfel de acțiuni?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Se putea afla dacă se făcea forensic (n.red. – analiză criminalistică) asupra calculatorului de bord al dronei, dar drona a explodat și atunci acest forensic nu se mai poate face. Se poate face din datele existente în radare, în comandamente, în comunicațiile dintre Ucraina și România. Probabil că Federația Rusă are același leit motiv, nu este o dronă de la noi și, prin urmare, nu aveți ce să discutați cu noi în direcția asta.
De ce România și Ucraina nu produc încă drone în comun, așa cum a promis Bucureștiul
Libertatea: De ce nu reușește România să semneze odată acel acord de construire de drone în România, cu Ucraina, în folosul Armatei Române și în folosul Armatei Ucrainei? De ce credeți că se întârzie atât de mult?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Cunosc numeroase exemple, mai ales țările nordice, Danemarca, Marea Britanie, Germania, care au capacități de producție joint venture cu Ucraina și dezvoltă foarte rapid sectorul.
Libertatea: De ce România nu reușește să facă asta?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Orice răspuns în România, probabil că este o îmbinare dintre politic, strategic, considerente de ordin național. Știți că, în general, urmărim niște linii de producție autohtone, cu know-how în România, cu specialiști români și cu slujbe pentru operatorii români. În cazul dronelor ucrainene, ce mi-a spus atunci ministrul Fedorov (n.red. fostul ministru al Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov) a fost faptul că ei folosesc doar 45% din capacitatea de producție la ora actuală. Deci, pentru 55% nu au investiții, nu au banii, fondurile necesare să dezvolte aceste linii de producție. De aceea, apelează la numeroase țări, inclusiv Statele Unite au împrumutat tehnologie de la ucraineni și au dezvoltat acel Lucas. Știți că Lucasul a fost prima dronă de tip Shahed folosită de Statele Unite împotriva unor ținte din Orientul Mijlociu, din Iran, pentru a pregăti ținta pentru lovitura chirurgicală, ulterior.
Libertatea: România are banii primiți de la Uniunea Europeană, 200 de milioane de euro, prin SAFE, să semneze acest acord cu Ucraina. Credeți că e mai degrabă o piedică, sau o problemă de tip politic, militar sau tehnic?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Probabil că acordul politic este esențial în acest domeniu. Deci, dacă există un acord politic, celelalte, de ordin tehnic, de ordin financiar, se rezolvă ulterior, pentru că banii, cum ați spus, sunt. Dar chiar aici vreau să vă atrag atenția: În NATO, la ora actuală, cantitatea de fonduri este uriașă. Piața de armament este inundată de soluții de drone și contradrone, vorbim la anul, de 35 miliarde de euro în zona dronelor și tehnologii contradrone. Și atunci, multe țări sunt în așteptare, nu știu ce să cumpere, pentru că nu știu ce va urma ca pas următor în dezvoltarea acestei tehnologii grele.
Libertatea: Generalul Gheorghiță Vlad, șeful militar al Armatei, al Statului Major al Apărării, spune așa: „Armata nu poate să apere o țară fără sprijinul populației” și atunci, dacă tu ai o populație afectată de război cognitiv, de manipulare, Ce să facem noi?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Cred că unde aveți și dumneavoastră (n.red. – presa) un rol activ va fi conștientizarea asupra acestei problematici de către populație, de către factorii de decizie, de către partide, de către instituții, pentru că acest lucru este intens mediatizat, dar nu este conștientizat că există o problemă cu care ne vom confrunta. Acum pot să vorbesc ca cetățean. Cred că populația este extrem de divizată. Deci, această conștientizare nu se produce la ora actuală. Este minimalizată. Orice efort al Armatei este pus mai ales în zona cancan, nu este chiar apreciată. Armata, cu fondurile și… poate ritmul nu este foarte accelerat, dar cu fondurile de care dispune, face pași importanți: achiziția de radare, achiziția de interceptoare. Probabil că nu există o soluție clasică, trebuie o combinație de soluții care să îmbine elemente fixe, structuri fixe, cu structuri mobile. Acolo, în zona de structuri mobile, nu avem dezvoltate capabilități care să poată fi mutate ușor și cu viteză mare de pe o axă pe alta, pentru a intercepta sau pentru a răspunde la o amenițare.
Libertatea: Revenind la războiul cognitiv, ce să facem?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Cred că aici specialiștii din Federația Rusă au câștigat partida. Eu am urmărit cu atenție ce se întâmplă pe net. La ultimul interviu pe care l-am avut cu dumneavoastră și în care descriam soluțiile posibile din punct de vedere legislativ, tehnic și etc., am avut o serie de mesaje nepotrivite care mi-au dat de înțeles că sunt urmărit de troli aserviți către Federația Rusă, pentru a stopa sau a minimaliza sau a elimina această problematică din cultura noastră. Și atunci, există o competiție la nivel cognitiv, există o luptă care se dă chiar în momentul de față și trebuie să recunosc, Federația Rusă este foarte avansată în acest domeniu, în România, dar și în spațiul NATO.
România va fi afectată de rearanjarea trupelor SUA în Europa
Libertatea: La ce vă așteptați din partea Statelor Unite, care urmează să anunțe până în decembrie cel târziu, cum va face rearanjarea trupelor în Europa?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Statele Unite încă dezbat această dilemă de a muta problematica dronelor sau a înzestra forțele de nivel tactic cu drone sau de a păstra aceste drone și tehnologie contra drone separat. Deja au introdus unele elemente noi în structurile militare, cum ar fi sisteme de bruiaj activ la mare distanță, pentru că orice operație de luptă se va duce pe un fond de bruiaj masiv al adversarului.
Libertatea: Dar în ceea ce privește decizia politică a Statelor Unite referitoare la retragerea, poate, sau rearanjarea trupelor în România, la ce vă așteptați?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: SUA se vor orienta către zona de Pacific de sud-est, cu forțe, mijloace, capacități importante, inclusiv satelitare sau forțe navale. Statele Unite rămân și vor fi în continuare o forță navală importantă sau prioritară. E de așteptat reducerea amprentei terestre în zona europeană, începând cu Polonia și poate întreg flancul estic. România va fi afectată de această retragere.
Libertatea: Chiar dacă mai are aproximativ 1.000 de militari americani.
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Este doar un simbol. Prezența la 1.000 sau 5.000 sau 10.000 de militari este doar un simbol pentru Federația Rusă. Și contează doar drapelul care este în țara respectivă. Dincolo de acești 1.000 de militari, trebuie să avem sisteme de lovire, sisteme de detecție, acoperire satelitară și toate elementele care duc la o putere militară concretă.
Libertatea: Și am putea conta în continuare pe ele?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Da. Statele Unite au exprimat că, în zona de vârf, tehnologie de vârf, NATO contează în continuare pe Statele Unite.
Libertatea: Inclusiv pe scutul de la Deveselu?
Gl.-mr. (r) A. Ciolponea: Scutul este prioritar. Și dincolo de scutul de la Deveselu, descurajarea nucleară rămâne pilonul numărul unu în NATO. Iar de descurajarea nucleară nu putem discuta în NATO fără Statele Unite. Vă dați seama, rămân doar Marea Britanie și Franța.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Berbukson 22.09.2026, 10:44
Nu este niciun război. Este ceva creat de sistem, ca să toace bani. Nu ne mai mințiți.