Viața în Lagos, metropola care va deveni în următoarele decenii cel mai populat oraș al lumii. I se spune Veneția Africii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lagos, cel mai mare oraș din Nigeria și din Africa, va deveni până la sfârșitul secolului și cel mai populat oraș al lumii. Metropola este un experiment uriaș, un univers cu puține reguli, trafic infernal, mahalale nesfârșite, un viitor sumbru în perspectiva încălzirii globale, dar o populație rezilientă, scriu Der Spiegel și BBC.
Mii de familii trăiesc în cartierul informal Makoko, din metropola nigeriană Lagos, în condiții extreme, în casele rudimentare, cocoțate pe piloni de lemn, deasupra apei mizerabile din laguna care înconjoară orașul.
I se spune Veneția Africii, dar nimic nu este romantic aici.
Locuința improvizată tipică din Makoko asigură cel mult un acoperiș deasupra capului, nu este conectată la utilități, toaleta este o simplă gaură în podea.
Apa este totul. Ea asigură existența oamenilor care locuiesc aici, mulți dintre ei pescari, pe apă se deplasează localnicii cu bărcile, în treburile lor, pe apă vin comercianții să facă aprovizionarea.
Tot în apă se aruncă deșurile menajere, în apă își fac nevoile localnicii și tot în apă înoată copiii. În mod ironic, cu atâta apă în jur, localnicii din Makoko, ca și cei din restul Lagosului, duc lipsa ape potabile, pe care să o bea, cu care să gătească.
Există două școli în Makoko, dintre care una pe piloni, copiii merg la cursuri. În condiții greu de înțeles pentru alții, viața de aici își duce mai departe cursul firesc.
Numărul exact al rezidenților din Makoko este greu de estimat, unii vorbesc despre câteva sute de mii de oameni, dar localnicii estimează că ar fi vorba despre cel puțin un milion de persoane, scrie CNN.
Cartierul are o lungă istorie, a început să se dezvolte acum un secol, fiind înființat de pescarii din țările vecine, Togo și Republica Benin în special.
De fapt, inițial, Makoko era doar un spațiu pentru acești pescari, înainte de a deveni o mahala informală, pe care guvernul și autoritățile locale nu o recunosc.
În 2020, oficialii din Lagos au anunțat că vor demola cartierul și le-au dat localnicilor 72 de ore pentru a-și părăsi casele, scrie CNN.
Makoko reprezintă un risc de securitate și subminează statutul orașului, au spus autoritățile din Lagos, care au venit la fața locului însoțite de polițiști și militari pentru a-și duce la îndeplinire amenințarea.
În cele din urmă, după ce un lider al comunități a fost împușcat mortal de polițiști, oficialii au dat înapoi și au sistat procesul de evacuare.
De atunci însă, locuitorii au continuat să primească amenințări mai mult sau mai puțin subtile cu evacuarea. În vreme ce Makoko rezistă încă, alte comunități aflate pe malul mării au fost demolate, pentru a face loc unor cartiere noi de locuințe luxoase.
Activiștii pentru drepturile omului, care se opun deciziilor, spun că evacuările sunt derulate pentru a-i mulțumi pe dezvoltatorii imobiliari și pentru a face loc complexelor rezidențiale noi.
Spre exemplu, mai bine de 30.000 de familii din Otodo Gbame au fost lăsați fără locuințe după ce au fost evacuați forțat, o decizie care a fost declarată neconstituțională, tardiv, de către Curtea Supremă din Lagos, în 2017.
Aliate Ajagun trăiește cu soțul ei, pescar, și cei cinci copii într-o căsuță, pe o platformă de lemn de trei pe cinci metri.
Îi place viața la mare. „Am vedere la apă în fiecare zi - ce pot să cer mai mult?”, spune ea pentru Der Spiegel.
Un viitor sumbru
Lagos nu este un loc care poate fi ușor înțeles de europeni. Orașul contrazice idealul planificării urbane din Occident, în vreme ce nu este neapărat disfuncțional.
Pur și simplu, lucrurile funcționează diferit.
Localnicii din Makoko și cartierul lor pe catalige trăiesc sub uriașul pod care traversează laguna, făcând legătura dintre continent și insulele orașului.
Lagos este mai mult decât Makoko.
Orizonul orașului este înțesat de zgârie nori și blocuri de locuit, multe blocuri, care se construiesc în ritm alert.
Potrivit unor surse, între 21 și 24 de milioane de oameni trăiesc deja în regiunea metropolitană Lagos și în jur de 14 în orașul propriu-zis.
Metropola crește fără contenire, cu 3.000 de oameni pe zi, iar experții se așteaptă ca Lagos să devină cel mai populat oraș din lume până la sfârșitul secolului.
Orașul este umed, temperaturile nu scad prea mult în timpul nopții. Și zgomotos: sunetele traficului, ale claxoanelor, ale comercianților care își laudă marfa.
Bogații nu se tem să își afișeze averea, săracii nu au cum să își ascundă sărăcia.
Apa este cea care îi unește. „Avem muzică despre apă. Trăim lângă apă, pe apă. Este elementul central în Lagos”, spune pentru Der Spiegel arhitectul urban Taibat Lawanson.
Orașul iubește apa, dar este și într-o continuă stare de conflict cu ea.
Unele zone ale orașului sunt deseori inundate. În viitor, cantitatea de precipitații din regiune va fi mai mică, dar ploile vor fi mai intense, iar inundațiile și mai probabile.
O problemă mai mare o va reprezenta ridicarea nivelului mării. Dacă încălzirea globală va depăși două grade Celsius față de perioada preindustrială, nivelul mării în zona orașului Lagos va crește cu 90 de centimetri, potrivit unei cercetări de la National Oceanography Centre din Marea Britanie. Alte cercetări vorbesc despre o creștere a nivelului mării cu până la 2,4 metri, scrie BBC.
Guvernul ia în calcul construirea unor diguri, unele au fost deja construite, instalarea unor pompe de apă.
În cazul acesta, Makoko și rezidenții lui rezilienți ar putea oferi un model de supraviețuire. „Dacă apa crește, vom construi piloni mai înalți”, spune Ajagun.
Marele Zid al Lagosului
„Makoko este tipic pentru Lagos”, spune Lawanson.
„În absența unui management urban eficient, localnicii găsesc propriile soluții”, spune arhitectul urban.
Cartiere informale, dezvoltate de localnici, în ciuda autorităților, se găsesc și în alte metropole precum Cairo, spre exemplu.
În acest timp, autoritățile sunt preocupate să viseze la un soi de Dubai ridicat în Lagos, un centru financiar, cu noi clădiri frumoase.
Sunt gândite megaproiecte imobiliare precum Eko Atlantic, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Africa. Peste 500.000 de oameni sunt așteptați să lucreze sau să locuiască aici în viitor.
Terenul pe care se va ridica Eko Atlantic a fost practic furat mării, odată cu nisipul escavat din larg pentru construcție. Câteva clădiri au fost deja ridicate. Garajele sunt pline de mașini scumpe. Paznici înarmați stau în fața lifturilor. O piscină olimpică și-a găsit loc în curtea complexului.
Cam prin zona unde rezidenții bogați intră în complexul bine păzit se afla Bar Beach, ultima plajă publică din oraș.
Și acesta este un simbol al Lagosului, un oraș unde nu există spații pentru oamenii care vor să meargă la plajă fără să plătească.
„Plaja s-a erodat cu mult timp înainte să începem să construim aici”, spune însă David Adelekem, purtător de cuvânt al companiei dezvoltatoare.
Cel puțin pentru moment, localnicii actuali și viitori ai Eko Atlantic sunt la adăpost de furia mării.
Și asta datorită blocurilor de ciment dispuse de autorități pe malul Atlanticului: 100.000 de astfel de blocuri, care poartă numele de „Marele Zid al Lagosului”
„Zidul nu protejează doar Eko Atlantic de creșterea nivelului mării, dar și cartierul comercial Victoria Island”, spune Adeleke.
La doar câțiva kilometri mai încolo, situația este diferită. Alpha Beach era cunoscută într-o vreme pentru viața de noapte.
Dar petrecerile s-au terminat. În primul rând pentru că au intervenit autoritățile. În al doilea rând, pentru că plaja începe să fie înghițită de mare.
„A trebuit să ne mutăm de trei ori în ultimii ani”, spune Afolabi Animashaun, care are un bar pe această plajă.
Barul s-a mutat deja în 2009, 2010 și 2020, de fiecare dată cu câțiva metri spre oraș. Între timp, apa a acoperit drumul care odinioară mergea paralel cu marea. Din plaja nisipoasă au mai rămas câțiva metri.
Experții se tem că digul construit pentru a-i proteja pe bogați ar fi împins curenții spre zone precum Alpha Beach, spre oamenii care nu își permit să plătească 6.000 de dolari pe lună pentru chirie.
Purtătorul de cuvânt al Eko Atlantic respinge această teorie și spune că eroziunea a fost mereu parte a orașului.
Guvernul a ridicat totuși un zid și în zona Alpha Beach, dar unul mai mic. Există planuri pentru extinderea digurilor, pentru a proteja cât mai mult din oraș.
Nu doar apa îi amenință pe localnici.
Zilele trecute, o clădire în construcție s-a prăbușit în Ikoyi, un cartier relativ bogat al Lagosului. Cel puțin 38 de persoane au murit, autoritățile fiind acuzate că nu au organizat o operațiune eficientă de salvare a supraviețuitorilor.
Clădirile se prăbușesc frecvent în Nigeria, din cauza faptului că dezvoltatorii nu respectă regulile de bază și folosesc materiale sub standard.
În 2019, prăbușirea a două clădiri separate, inclusiv una care adăpostea o școală, s-a soldat cu zeci de morți.
Trafic infernal
Există mulți critici ai proiectelor imobiliare mamut, care spun că acestea importă idei occidentale ce pot fi cu greu adaptate în Lagos.
Makoko ar trebui să fie un exemplu mai bun, spun ei. Circulația ar trebui să se facă mai mult pe apă, din moment ce orașul este așezat într-o lagună.
Adevărul este că traficul pe șoselele orașului este infernal. De fapt, clasamentele realizate pe această temă spun că Lagos are cel mai prost trafic din lume.
Unele studii estimează că navetistul obișnuit petrece în jur de 30 de ore în trafic în fiecare săptămână. În fiecare zi, cinci milioane de mașini se îngrămădesc pe străzile Lagosului, transportând opt milioane de pasageri.
Viteza medie a mașinilor în oraș este de 17 kilometri pe oră.
Oluwadamilola Emmanuel este șeful serviciului de feribot al orașului și face eforturi pentru a mări această rețea de transport.
Există cel puțin o problemă. „În prezent oferim lecții de înot la școli”, spune Emmanuel. „Pentru că principala problemă este că mulți oameni se tem de apă”, explică el.
O altă problemă este costul mare al biletelor de feribot, pe care mulți localnici nu și le permit. Guvernul vrea mai degrabă să facă profit, nu să subvenționeze acest mijloc de transport.
În prezent, feriboturile transportă doar două milioane de oameni pe lună, cam 1% din traficul total de pe șosele.
Criza apei
Cu atâta apă în jur, este aproape o cruzime că una dintre cele mai mari probleme ale orașului este apa potabilă.
„Rezerva noastră de apă nu este administrată ca un bun comun, ci mai degrabă ca o enitate privată”, spune arhitectul urban Taibat Lawanson.
Sistemul de alimentare a orașului nu prea s-a mai dezvoltat din perioada colonială.
Experții estimează că orașul are nevoie de două miliarde de litri pe zi. Sistemul public livrează în jur de 795 de milioane de litri.
Prin urmare, localnicii au fost nevoiți să ia problema în propriile mâini. Și să facă și niște bani cu ocazia asta.
Oluwafemi Alowonle are un business simplu: vinde apă. A forat un puț de 55 de metri adâncime, undeva într-o zonă decentă a orașului, unde șosele sunt pavate, iar localnicii fac parte din clasa medie.
Tatăl său construise un bloc de locuințe acolo în urmă cu mulți ani, dar în ultimii zece ani, la robinete nu mai curgea apa.
Acum, problema este rezolvată, iar Oluwafemi vinde apă și vecinilor. Cinci găleți pentru echivalentul a aproximativ doi euro.
Țevile sunt înălțate, astfel ca oamenii care vin cu ligheanele uriașe purtate pe cap să le poată încărca.
„Oluwafemi este guvernul meu”, spune o femeie care stă la coadă la apă. „Cum aș putea supraviețui fără apă?”, întreabă ea.
Doar că între timp, alți întreprinzători au săpat puțuri la adâncimi și mai mari. Rezervorul subteran se micșorează și probabil va dispărea.
„Lagos este un dezastru în așteptare”, spune pentru revista germană Deji Akin, fondatorul organizației „Rethinking Cities Africa”.
„Planificarea urbană sustenabilă nu există, iar apa este veriga cea mai slabă”, explică el.
