Harta necunoscută pe care partidele o pot folosi în alegerile din 2024. Cum sunt grupate județele pe culori, cu totul altele decât culorile partidelor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România e mult mai diversă decât o împărțire între PSD, PNL, AUR, USR și UDMR, arată un studiu pe care Libertatea îl publică astăzi.
Cuprins:
- Ce au fost întrebați oamenii
- 70,4% aleg libertatea, nu egalitatea
- 29% dintre oameni nu vor să spună ce studii au
- Județele roșii: Bihor, Arad, Olt și altele - multe mastere și doctorate
- Județele albastre: 18 în toată țara - comunități mai puțin interesate de valori precum libertate și egalitate
- Zonele verzi: București - oamenii au educație la dispoziție și orașul grupează o structură socială complexă
- Județele galbene: Cluj, Timiș, Brașov - dezvoltate, dar inegal
- Județele roz: Constanța, Dolj, Prahova și Bacău - foarte mulți oameni se consideră săraci
- Județele bleu: Ilfov, Argeș, Mureș, Galați și Suceava - dinamică economică
- Județele de culoare neon: Iași - mulți oameni cu studii liceale
- George Secăreanu este asistent universitar în cadrul Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole la Universitatea Ovidius. Un alt articol al lui, de mare audiență, pe tema dezvoltării teritoriale a României, a fost analiza „Reducerea numărului județelor pe criteriul numărului de locuitori va fi catastrofală. Cum se vor naște superbaroni locali?”.
România este o țară a paradoxurilor, în care educația a fost slab finanțată, iar una dintre ipoteze este că astfel s-a decis ca populația să reprezinte o masă de manevră.
Inegalitatea joacă un rol important în alegerile ce vor urma, iar politicienii își vor sădi eforturile tocmai ca să „le cânte în strună” votanților. Dacă votanții ar fi fost mai bine educați, mai bine pregătiți, erau, prin urmare, mai puțin dependenți.
Dar care este opinia comunității românești despre raportul dintre libertate și egalitate? Cum este privită școala? Datele care urmează provin dintr-un sondaj reprezentativ, cules pe 3.666 de persoane, realizat de CCSAS (institut membru Esomar) în perioada 21 octombrie - 6 decembrie 2021.
Analiza a inclus trei întrebări. Le redăm numerotate așa cum apar în sondaj.
Ce au fost întrebați oamenii
G01: Majoritatea oamenilor consideră atât libertatea, cât și egalitatea ca fiind importante. Dacă ar trebui să alegeți între ele, care ar fi mai importantă? (cu trei răspunsuri);
G04: În orice societate, unii oameni se consideră bogați, alții se consideră săraci. Dv. unde vă situați pe următoarea scară? (cu patru răspunsuri);
SES 03: Care este ultima școală pe care ați absolvit-o? (cu cinci răspunsuri).
70,4% aleg libertatea, nu egalitatea
Prima întrebare (G01) are rolul de a observa modul cum individul percepe prioritar dintre două axiome, respectiv libertate sau egalitate.
La această întrebare, 70,4% dintre respondenți au spus că ar alege libertatea, în timp ce 23,4% au ales egalitatea ca fiind mai importantă.
Pentru cea de-a doua (G04) întrebare, cea privind percepția proprie despre nivelul avuției, am avut răspunsuri pe o scară de la 1 la 10, în care pentru 10, individul se considera bogat.
Astfel, din totalul respondenților, 16,3% se consideră săraci, în timp ce 72,4% se identifică mai degrabă cu clasa mijlocie, iar 9% se consideră bogați.
29% dintre oameni nu vor să spună ce studii au
A treia întrebare, cea a nivelului de educație, este dominată de persoanele cu o pregătire universitară (licență), într-un procent de 34,6%, urmate de cele ce nu au vrut să răspundă, cu un procent de 29,5%.
Pe locul trei se află persoanele ce au liceul (9-12 clase), cu 15,4%. Ultimele două categorii, ca reprezentativitate, sunt cele ale persoanelor ce au ca pregătire doar gimnaziul, cu un procent de 11,1%, în timp ce persoanele ce au urmat cursurile de master și de doctorat ocupă o pondere de 9,1%.
Ponderea extrem de mare a celor care nu au știut unde să se identifice din perspectiva studiilor vine dintr-o oarecare sfială în a recunoaște nivelul pregătirii lor.
În urma aplicării analizei în componente principale la nivel de județ s-au identificat șapte clase de lucru având particularități diferite. Ele împart județele altfel decât după clasica preferință politică, demografice sau venituri. E vorba de o selecție mai subtilă, legată atât de valori, cât și de studii.
Ofertele cu care vin partidele se pot adapta acestor caracteristici, atât ca oameni propuși, cât și ca idei sau ca manifestare efectivă a campaniei. Harta „coloristică” a țării este extrem de diversă.
Județele roșii: Bihor, Arad, Olt și altele - multe mastere și doctorate
În prima componentă, reprezentată cu culoarea roșie, se identifică nouă județe, dintre care patru în regiunea Transilvaniei, respectiv Bihor, Arad, Hunedoara și Sibiu; în timp ce restul din această categorie se află în zona istorică a Țării Românești, respectiv Olt, Vâlcea, Dâmbovița, Buzău și Ialomița.
Ca o particularitate a acestei categorii „roșii”, observăm că toate valorile reprezentate au deviațiile standard foarte apropiate de medie, fie ele pozitive sau negative, în comparație cu restul județelor.
O excepție notabilă este aceea a faptului că cei care au studii precum master sau doctorat au înregistrat o valoare mai ridicată față de restul indicatorilor luați în considerare.
Județele albastre: 18 în toată țara - comunități mai puțin interesate de valori precum libertate și egalitate
Cea de-a doua categorie de județe, cele colorate cu albastru, are valori ale deviației standard negative față de medie. Sunt cele mai multe, au cel mai mare grad de reprezentativitate la nivel național. „Albastrul” numără 18 județe.
Aceste județe nu dețin centre universitare puternice, dar mai ales profilul muncilor nu este axat pe sectoare de activitate ce necesită o pregătire superioară.
Cetățenii acestor județe nu pun un accent major pe valori importante de la nivelul societății, respectiv libertate sau egalitate.
Zonele verzi: București - oamenii au educație la dispoziție și orașul grupează o structură socială complexă
Următoarea componentă e cea reprezentată cu ajutorul culorii verzi. Valorile sunt peste media națională. Iar cei care au ca nivel de pregătire doar gimnaziul sunt mai puțini.
Municipiul București, care intră în zona verde, beneficiază de un acces major la educație, dovadă fiind valorile ridicate.
Dar rezultatele cercetării sunt mai complexe de atât. Prezența peste medie a celor ce se consideră săraci cât și făcând parte din clasa medie denotă structura socială extrem de complexă a Capitalei, deși PIB-ul pe cap de locuitor este unul extrem de mare.
Figura 1. Analiza în componente principale la nivelul percepției populației despre avuția proprie, drepturi și nivel de educație în România. Sursa datelor: CCSAS
Județele galbene: Cluj, Timiș, Brașov - dezvoltate, dar inegal
Cea de-a patra componentă, județele galbene (Cluj, Timiș, Brașov), prezintă tot valori pozitive, însă la nivelul tuturor variabilelor luate în considerare.
Un aspect inedit este faptul că ponderea respondenților ce au studii de master sau doctorat este apropiată de media țării, deși atât județul Cluj, cât și județele Timiș și Brașov sunt centre universitare importante la nivel național.
Astfel de valori subliniază încă o dată carența majoră pe care România o are față de media Uniunii Europene.
De asemenea, se observă o pondere medie a acelora care se consideră ca făcând parte din categoria celor săraci, semn al dezvoltării economice pe care aceste județe o au.
Județele roz: Constanța, Dolj, Prahova și Bacău - foarte mulți oameni se consideră săraci
Din următoarea componentă fac parte patru județe, respectiv Constanța, Dolj, Prahova și Bacău. Și la nivelul acestei categorii avem dominante variabile ale deviației standard peste medie, însă cu anumite particularități.
În primul rând, avem o categorie pronunțată a celor care se consideră săraci, cea mai mare dintre toate componentele analizate.
Pe același calapod avem prezentă și categoria celor ce au doar școala gimnazială, cât și categoria celor ce au master sau doctorat, în timp ce categoria celor bogați este slab reprezentată.
Județele bleu: Ilfov, Argeș, Mureș, Galați și Suceava - dinamică economică
Penultima componentă analizată, cele bleu, seamănă foarte mult cu prima componentă, dar cu valențe ale deviației standard mult mai pronunțate.
Din această categorie fac parte cinci județe extrem de dinamice din punct de vedere economic, cum sunt Ilfov, Argeș, Mureș, Galați și Suceava.
O categorie importantă la nivelul analizei a fost aceea cu răspunsurile celor care nu au știut ce să răspundă, care în cazul de față au fost sub medie. Cele mai mari valori sunt înregistrate de răspunsurile aferente educației, respectiv ale celor ce au absolvit liceul sau licența, urmate de cei ce au afirmat că ar alege egalitatea.
Județele de culoare neon: Iași - mulți oameni cu studii liceale
Ultima componentă se caracterizează prin prezența unui procent extrem de mare al celor care au absolvit liceul, dar care nu știu să se identifice la primele două întrebări. Din această categorie face parte doar județul Iași și, după cum se poate observa, toate variabilele luate în considerare au valori ale deviației standard mai mari față de medie.
Așadar, vom vedea la anul pe vremea aceasta cum partidele vor fanda cu mesaje între regiuni sau județe, într-o Românie din ce în ce mai dezechilibrată din punct de vedere economic.
PRECIZARE: Studiul a fost făcut stratificat pe gen, vârstă și medii de rezidență. Metoda folosită în culegerea datelor este reprezentată de ancheta telefonică - CATI (Computer-Assisted Telephone Interviewing). Pentru o mai bună tipologizare a categoriilor sociale s-a utilizat metoda analizei în componente principale (ACP) la nivelul percepției colective.
parpalache 27.05.2023, 15:44
Sondajul ala chiar a fost realizat pe„un eșantion”de „repondenți”din România?!Și daca da,„repondenții”aia provin din România„profunda”?!Nu cumva sondajul ala a fost facut printre...parlamentari?!Sau printre angajații de la Primaria Generala a Capitalei?!