Hidrogenul nu este o sursă de energie chiar atât de „verde”, arată un nou studiu. De ce fac lobby pentru el marile companii de gaze
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Hidrogenul este considerat sursa de energie a viitorului și tot mai multe țări ale lumii au început să-și îndrepte atenția către utilizarea acestui tip de gaz, obținut fie din surse regenerabile, fie din combustibili fosili cu captarea gazelor cu efect de seră. Un nou studiu contrazice însă ce se știa până acum despre „sursa de energie a viitorului”, iar specialiștii spun că nici măcar hidrogenul verde nu este o soluție, așa cum îl vede Uniunea Europeană.
Cuprins:
Hidrogenul reprezintă mai puțin de 2% din producția de energie din Europa, potrivit Comisiei Europene. Producerea hidrogenului nu este, totuși, o noutate, iar România o face și ea de ani buni în industria chimică.
Hidrogenul albastru versus hidrogenul verde
Hidrogenul poate fi obținut prin mai multe procese.
- hidrogenul „gri” este cel produs din combustibili fosili, prin gazeificarea cărbunelului sau reformarea gazelor naturale;
- hidrogenul „albastru” se produce tot din combustibili fosili, însă gazele cu efect de seră pe care le emite sunt captate în timpul procesului și nu se mai elimină în atmosferă;
- hidrogenul „verde” sau „curat” este produs din surse de energie regenerabile prin procesul de electroliză, adică de descompunere electrică a apei; nu emană dioxid de carbon și nu poluează aerul atunci când este utilizat.
Hidrogenul a fost produs în mare parte până acum cu ajutorul combustibililor fosili.
Mai multe țări din lume au început să se bazeze din ce în ce mai mult pe hidrogen ca energie, iar pentru unele guverne, hidrogenul verde a devenit o prioritate. Japonia, Canada, Norvegia, Australia, Chile și Germania sunt printre ele. Altele, în schimb, se bazează în continuare pe cel albastru, precum SUA și Marea Britanie, pentru transport public și pentru încălzirea locuințelor.
Hidrogenul poate fi folosit în industrie, în transport, inclusiv în cel public, energie electrică, dar și ca materie primă - combustibil, și pentru stocarea energiei. Hidrogenul verde nu emite CO2 și nu poluează aerul.
La fel ar trebui să fie și în cazul celui albastru, produs prin arderea combustibililor fosili. Asta înseamnă combinarea combustibililor cu abur și încălzirea lor până la 800 de grade Celsius. Rezultă, la final, separarea hidrogenului de dioxidul de carbon. CO2 este stocat, nu este eliberat în atmosferă, deci nu ar trebui să mai producă poluare.
Lucrurile nu stau însă chiar așa.
Mai multe degajări de gaze decât în cazul arderilor de gaz
Un nou studiu, publicat în revista „Applied Energy”, arată că hidrogenul produs din combustibili fosili emană gaze cu efect de seră în cantități însemnate, chiar și cu tehnologia de captare a lor. Gazele cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul, sunt principala cauză a încălzirii globale.
„Hidrogenul făcut din gaze naturale duce la mai multe scurgeri și degajări neregulate de metan în timpul procesului de extragere, comparat cu simpla ardere a gazului. Asta, cu atât mai mult cu cât este nevoie de mai mult gaz natural pentru a alimenta întregul proces în condițiile în care este nevoie de asta pentru capturarea și depozitarea carbonului rezultat”, spune Fiona Beck, de la Universitatea Națională din Australia, unul dintre autorii cercetării, într-un interviu pentru The Washington Post.
Folosirea hidrogenulul albastru rezultat poate fi chiar cu 20% mai rău pentru mediu decât utilizarea gazului, spun alți specialiști, potrivit The Guardian.
UE vrea hidrogen verde
Unele state au înlocuit combustibilii fosili cu hidrogenul albastru, iar următorul prag este trecerea la hidrogenul verde.
Comisia Europeană a pus la punct, anul trecut, o strategie pentru dezvoltarea hidrogenului ca sursă principală de energie. Instituția consideră că acesta poate contribui la decarbonizarea industriei grele sau a transportului rutier de mărfuri.
În sistemul energetic integrat al viitorului, hidrogenul va juca un rol, alături de electrificarea din surse regenerabile și o utilizare mai eficientă și circulară a resurselor. Implementarea pe scară largă a hidrogenului curat într-un ritm rapid este esențială pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 50% și până la 55% până în 2030, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.Comisia Europeană, conform strategiei:
Hidrogenul a început deja să fie folosit în transportul public în Europa. În cadrul unor proiecte sprijinite de Comisia Europeană, aproape 300 de autobuze pe bază de hidrogen circulă în 22 de orașe europene.
O eroare, spun alți specialiști
Ambițiile de a face din hidrogen energia viitorului sunt eronate, consideră, în schimb, Anthony Patt, profesor de politici climatice de la Institutul pentru decizii de mediu din Zürich. Acolo unde este posibil, spune el, inclusiv în transportul terestru și în încălzire, ar trebui să înlocuim combustibilii fosili nu cu hidrogen, ci direct cu energie regenerabilă.
„Ritmul schimbării trebuie să accelereze și avem nevoie de politici climatice mai puternice. Dar una dintre cele mai serioase amenințări, hidrogenul, este deghizat într-un prieten al energiei curate”, scrie Anthony Patt, într-o opinie publicată pe Techxplore.
Deși hidrogenul verde nu produce emisii, este mult mai eficientă și mai ieftină utilizarea directă a energiei regenerabile, spune el. În plus, implică mai puține resurse naturale și mai puțină infrastructură.
Și o problemă politică
Spre exemplu, transportul. Principalul avantaj pe care îl au mașinile pe bază de hidrogen în comparație cu cele electrice, pe baterii, este că se încarcă mult mai repede. Marele dezavantaj: consumă mai multă energie și au nevoie de mai multă infrastructură, ceea ce le face mai scumpe, explică profesorul. La fel este și în cazul încălzirii locuințelor cu centrale care să funcționeze doar pe bază de hidrogen.
„Cu toate astea, există un foarte mare entuziasm politic pentru hidrogen. Sunt, într-adevăr, domenii în care hidrogenul ne va ajuta să decarbonizăm energia, în special în industria grea și în aviatică. Dar în transport și încălzire, este o idee foarte proastă”, punctează Patt.
Daniel Liebreich, analist și consultantul unei companii energetice, atrage și el atenția asupra faptului că marile companii din domeniul exploatării gazelor fac lobby pentru hidrogen pentru că „vor să amâne electrificarea”.
„Este ultima șansă de supraviețuire a industriei de combustibili fosili, iar companiile joacă în consecință. Dacă vor câștiga, vor amâna trecerea la energie curată, iar între timp, vor genera gaze de seră. Vor cere mai mult teren și mai multe resurse pentru producerea de energie. Mediul și societatea vor pierde”, conchide profesorul Anthony Patt.
Foto: Shutterstock
