HPV: O grijă-n minus. Ține VIITORUL sub control! Ghidul complet al vaccinării și prevenției în România anului 2026
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) este una dintre cele mai importante metode de prevenție a cancerului de col uterin, dar protecția oferită de vaccin nu se limitează la acest tip de cancer. În România, accesul la vaccin s-a extins semnificativ în ultimii ani, inclusiv pentru băieți și bărbați tineri. Schimbarea majoră de paradigmă a început la 1 decembrie 2023, când vaccinul a devenit 100% gratuit și pentru băieții de până în 18 ani, iar de la 1 octombrie 2025, gratuitatea a fost extinsă oficial pentru toți tinerii – fete și băieți deopotrivă – cu vârste cuprinse între 11 și 26 de ani, potrivit infohpv.ro. Acest articol deschide campania Libertatea „HPV: O grijă-n minus. Ține VIITORUL sub control!”, un demers editorial prin care ne-am propus să luptăm cu dezinformarea și să explicăm pașii corecți pentru prevenția cancerului.
Cuprins:
- Ce este HPV și cât de frecvent este
- HPV înseamnă automat cancer?
- De ce este vitală vaccinarea în România
- Cum a evoluat programul și cine are acces acum
- Mit demontat: Virusul afectează ambele sexe
- Cât de eficient este vaccinul și ce avantaje are
- Vaccinul anti-HPV nu provoacă infertilitate
- Ce se întâmplă dacă ai deja HPV - înlocuiește vaccinul testul Papanicolau?
- Câte doze sunt necesare și cum te poți vaccina
Ce este HPV și cât de frecvent este
HPV (virusul papiloma uman) este un grup foarte mare de virusuri, iar infecția este extrem de frecventă. Se transmite în principal prin contact sexual, inclusiv intimitate fără penetrare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), majoritatea femeilor și bărbaților activi sexual se infectează la un moment dat în viață.
Statisticile arată că, inclusiv în România: cel puțin 80% dintre tineri (fete și băieți) până în vârsta de 45 de ani – deci vorbim tot de o populație tânără – au măcar un episod de infecție cu HPV de-a lungul vieții. Este un aspect foarte important de reținut. Iar realitatea prezintă numere înfricoșătoare: statistic vorbind, 9 femei sunt diagnosticate zilnic cu cancer de col uterin, în timp ce, în același timp, 5 femei pierd lupta cu boala, potrivit datelor extrase de Global Cancer Observatory.
Ca să înțelegem atât pericolul pe care îl aduce acest virus, cât și de ce este atât de importantă vaccinarea, am vorbit cu dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și managerul Institutului de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. În viziunea sa, este important „și dacă ai infecția cu HPV e bine să te vaccinezi, dar nu mai e același lucru. vaccinul înseamnă prevenție și atunci trebuie să acționezi mai repede”. Cum acționează vaccinul și de ce se pune accent pe o prevenție timpurie, aflați în următorul episod al campaniei HPV: O grijă-n minus. Ține VIITORUL sub control!
În cele mai multe cazuri, organismul elimină infecția spontan în decurs de aproximativ doi ani. Problema apare atunci când infecția cu anumite tipuri de HPV cu risc oncogen crescut (cum ar fi tipurile 16 și 18) persistă timp îndelungat. Virusul poate fi implicat în apariția cancerului de col uterin, anal, penian, vulvar, vaginal și orofaringian. Alte tipuri, în special 6 și 11, cauzează veruci genitale.
HPV înseamnă automat cancer?
Nu. Aceasta este una dintre cele mai importante precizări. Infecția cu HPV nu este echivalentă cu un diagnostic de cancer, majoritatea infecțiilor fiind tranzitorii. Riscul apare doar la infecțiile persistente care produc, în timp, modificări celulare.
Totuși, trebuie subliniat că infecția cu HPV înseamnă diverse leziuni care nu sunt neapărat legate de cancer. Poți să ai condiloame, veruci sau negi genitali – leziuni care uneori nu au o rezolvare ușoară. În momentul în care avem o astfel de situație, s-ar putea să nu scăpăm de ea ani și ani de zile, sau chiar deloc, așa că nu cred că este un scenariu de dorit pentru nimeni. De aceea, vaccinarea (care previne infecția) și screeningul (care depistează leziunile) trebuie privite mereu împreună.
De ce este vitală vaccinarea în România
România poartă în continuare o povară uriașă. Conform Ministerului Sănătății, avem o incidență de 32,3 cazuri de cancer de col uterin la 100.000 de femei și o mortalitate de 16,9 la 100.000 – printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Câți români s-au vaccinat
Potrivit celor mai recente date extrase din Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP):
În primul trimestru al anului 2026 (1 ianuarie - 31 martie) s-au administrat 95.561 de doze de vaccin (68.443 pentru fete/femei și 27.118 pentru băieți/bărbați). Categoria cu cel mai mare număr de doze administrate în acest interval a fost reprezentată de tinerii între 19 și 26 de ani (43.315 doze), urmată de grupa de vârstă 27-45 de ani (22.113 doze).
În al doilea trimestru al anului 2026 (1 aprilie - 30 iunie), ritmul s-a accelerat, înregistrându-se 102.389 de doze administrate la nivel național. Capitala este lider absolut (București - 15.687 doze), urmată de județele Cluj (5.953 doze) și Iași (5.018 doze), în timp ce județe precum Covasna, Mehedinți sau Tulcea stau la coada clasamentului
Cumulat, doar în prima jumătate a anului 2026, medicii vaccinatori au înregistrat un total de aproape 198.000 de doze de vaccin HPV (197.950 doze).
Cum a evoluat programul și cine are acces acum
Politica de imunizare din România a trecut prin schimbări legislative majore în ultimii ani, extinzând progresiv categoriile eligibile:
1 Decembrie 2023: O schimbare majoră de paradigmă a avut loc prin Ordinul MS/CNAS nr. 3149/100/2023. Atunci, vaccinul a devenit 100% gratuit și pentru băieți cu vârste între 11 și 18 ani (până la 19 ani neîmpliniți) și s-a introdus mecanismul de eliberare pe bază de rețetă compensată direct din farmacii. În plus, pentru femeile între 19 și 45 de ani s-a introdus compensarea de 50%.
1 Octombrie 2025: Pragul de vârstă pentru gratuitate a fost extins considerabil. În urma modificărilor legislative, vaccinarea gratuită a fost acordată pentru toți tinerii – fete și băieți deopotrivă – cu vârste cuprinse între 11 și 26 de ani.
În prezent, cadrul românesc reglementează clar:
Gratuitate 100%: pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani (limita de 26 ani înseamnă persoanele care nu au împlinit încă 27 de ani).
Compensare 50%: pentru femeile cu vârsta între 27 și 45 de ani.
Mit demontat: Virusul afectează ambele sexe
HPV infectează ambele sexe. Specialiștii avertizează că inclusiv bărbații pot dezvolta boli asociate (veruci genitale, cancere anale, peniene, orofaringiene) și pot transmite virusul. Vaccinarea băieților are un dublu rol: oferă protecție individuală directă și contribuie la reducerea transmiterii virusului în populație (imunitatea de turmă), protejând astfel și femeile.
Statistic, riscul de cancere din sfera genitală (precum cancerul de col uterin) este într-o mai mare măsură la femei, evident. Dar chiar dacă bărbații dezvoltă mai rar astfel de afecțiuni maligne, cred că nu este deloc de dorit ca de la o infecție cu HPV să ajungi, din păcate, să-ți pierzi viața când puteai foarte ușor să rezolvi situația prin prevenție.
Spre deosebire de femei, care beneficiază de screening prin testul Babeș-Papanicolau, bărbații nu dispun de un test specific care să indice prezența virusului HPV. Absența unui test nu înseamnă, însă, absența virusului. Datele arată că cel puțin unul din cinci băieți cu vârsta de până la 16 ani este purtător al infecției, devenind astfel un vector de transmitere.
Cât de eficient este vaccinul și ce avantaje are
Cele două tipuri de vaccin utilizate în România sunt cel nonavalent Gardasil 9, care protejează împotriva a nouă tipuri de HPV (6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58), respectiv vaccinul bivalent Cervarix, care protejează împotriva infecției cu papilomavirusul uman (HPV) de tipurile 16 și 18, principalele tulpini responsabile de cancerul de col uterin. Acesta acoperă principalele tipuri oncogene, dar și pe cele responsabile de verucile genitale. Comisia Europeană recomandă ca persoanele care au început schema de imunizare cu un anumit vaccin să o finalizeze folosind același ser, aparținând aceluiași producător.
Vaccinul reduce riscul de cancer de col uterin, anal și orofaringian, previne leziunile precanceroase, evitând etapele care pot preceda tumorile și funcționează cel mai bine înainte de debutul vieții sexuale, de aceea vizăm adolescenții, însă rămâne util și ulterior, protejând împotriva tulpinilor cu care persoana nu a intrat încă în contact.
Vaccinul anti-HPV nu provoacă infertilitate
În afară de reacțiile adverse care țin strict de locul de injectare (durere, roșeață), așa cum se întâmplă la absolut orice vaccin, situația în care cineva face o alergie importantă sau un șoc anafilactic este absolut rară.
Vaccinul nu provoacă infertilitate. Conform numeroaselor studii realizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), nu există nicio relație cauzală demonstrată între vaccinare și infertilitate sau insuficiența ovariană prematură. Pe scurt, acest mit este nefondat medical.
Ce se întâmplă dacă ai deja HPV - înlocuiește vaccinul testul Papanicolau?
Dacă o persoană este deja infectată cu HPV, vaccinarea nu va trata infecția respectivă. Totuși, se poate vaccina pentru a fi protejată de celelalte tulpini. Vaccinarea nu înlocuiește testarea HPV. Deși previne majoritatea infecțiilor oncogene, vaccinul nu protejează împotriva absolut tuturor tulpinilor. Vaccinarea și screeningul sunt măsuri complementare, nu alternative.
Câte doze sunt necesare și cum te poți vaccina
Scăderea vârstei la care tinerii își încep viața sexuală este o realitate incontestabilă, valabilă nu doar în România, ci la nivel global, atât pentru fete, cât și pentru băieți. Datele arată că un procent îngrijorător de mare dintre adolescenți își încep viața intimă înainte de 15 ani.
Amintim mereu că vaccinul înseamnă prevenție și atunci trebuie să acționezi mai repede. Plus că, dacă vaccinarea se face mai devreme, înainte de 15 ani (adică până la 14 ani inclusiv), schema prevede doar două doze de vaccin. Ulterior, pentru persoanele care încep schema mai târziu, sunt necesare trei doze.
Pașii de bază pentru vaccinare sunt:
- Primul pas este vizita la medicul de familie, procedură valabilă atât pentru fete, cât și pentru băieți.
- Pentru copiii sub 18 ani, este obligatoriu ca părinții să îi însoțească la medic, deoarece este necesar acordul acestora pentru vaccinare.
- Medicul de familie va elibera o rețetă gratuită, vaccinul fiind gratuit pentru tinerii de până la 26 de ani.
- Cu rețeta obținută de la medic, pacientul sau părintele merge la orice farmacie pentru a ridica vaccinul.
- Ulterior, dozele ridicate de la farmacie sunt administrate de către medicul de familie.
Numărul de doze necesare:
- În funcție de vârsta la care se inițiază vaccinarea, schema completă presupune administrarea a două sau maxim trei doze, în funcție de vârstă și producătorul vaccinului.
- Nu este nevoie de niciun rapel sau revaccinare pe parcursul vieții, dozele administrate inițial oferind protecție pentru o viață întreagă.
Un exemplu de bune practici în eficientizarea acestui traseu este circuitul creat la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB). Aici, procesul este integrat pentru a scuti pacientul de drumuri inutile: persoana se prezintă în Ambulatoriul integrat, beneficiază de consult și primește rețeta, apoi își procură vaccinul și merge direct la cabinetul de vaccinare din cadrul spitalului pentru administrare. Ulterior, pacientul este înscris imediat în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV).
România a făcut pași uriași prin extinderea gratuității la băieți și tineri. Totuși, ca să ai o educație medicală, trebuie să ai în primul rând o educație de bază, generală. Iar educația medicală e cea care ne face să ajungem să gândim logic partea legată de prevenție. Pentru a eradica virusul, România nu are nevoie doar de un vaccin disponibil, ci de pachetul complet: informare clară, vaccinare, screening (depistare) și tratament.
Vă invităm să fiți parte din schimbare și să ne urmăriți în continuare. Campania HPV: O grijă-n minus. Ține VIITORUL sub control! continuă pe 15 octombrie 2026, cu un interviu exclusiv, în care este invitat doctorul Adrian Marinescu, medic primar infecționist și manager al Institutului de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. În cadrul discuției, dr. Marinescu explică inclusiv de ce vaccinul înseamnă „prevenție” și de ce este important să te vaccinezi cât mai devreme împotriva virusului HPV.
