Ilie Bolojan este optimist după ce CCR a amânat decizia referitoare la pensiile magistraţilor pentru duminică, 28 decembrie

„Am încredere că, respectând toate prevederile constituţionale, propunerea va fi validată, pentru că este în bună regulă, din punctul meu de vedere. Proiectul respectă prevederile constituţionale, dar haideţi să vedem ce se va întâmpla pe 28 seara”, a spus Bolojan la emisiunea „Friendly Fire” de pe YouTube.

Și a continuat: „Întotdeauna, deciziile dificile nu se iau foarte uşor. Nu cunosc care este conţinutul dezbaterilor de la Curtea Constituţională. Știu ce înseamnă dezbateri în interiorul coaliţiei de guvernare, cu patru partide în coaliţie, plus grupul minorităţilor, nu este uşor să ajungi la puncte de vedere comune, mai ales în subiecte care, dacă sunt puse în practică, în mod clar generează nemulţumiri. Nu sună bine, nu dai veşti bune, şi de aceea acest tip de decizii nu se ia foarte uşor”.

„Deci nu văd neapărat o strategie de amânare, ci pur şi simplu un element obiectiv legat de luarea unor decizii dificile, care înseamnă forţă de a-ţi asuma deciziile, înseamnă coerenţă în gândire şi perseverenţă în acţiune. Şi nu e totdeauna uşor să îndeplineşti aceste condiţii”, a conchis Bolojan.

Curtea Constituțională a decis miercuri, 10 decembrie, după aproape 5 ore de dezbateri, să amâne pentru duminică, 28 decembrie, luarea unei decizii în cazul sesizării făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la a doua lege care modifică regulile de pensionare pentru judecători și procurori. Asta după ce CCR a respins pe 20 octombrie prima lege, după două amânări. 28 decembrie va pica în ultima duminică din 2025, înainte de Revelion.

Amintim că al doilea proiect de lege privind pensiile speciale a fost asumat pe 2 decembrie de Guvernul Bolojan în Parlament, după ce primul a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, în urma unei sesizări făcute în septembrie tot de ÎCCJ.

Astfel, potrivit celui de-al doilea proiect magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 cum este legea actuală, cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scrie în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR după sesizarea Curții Supreme.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, scrie în document.

De acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.

Curtea Supremă a susținut în sesizarea făcută la CCR că și acest al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan încalcă Constituţia pentru că „discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro