În 2015, fizicienii ruși au simulat ce efecte ar avea asupra vieții un accident la centrala nucleară de la Zaporojie. Doar că au luat în calcul ipoteza unui cutremur, nu a unui bombardament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Ar fi ca la Fukushima, dar mai rău, pentru că nu avem Oceanul Pacific, unde substanțele radioactive să se răspândească”, explică un cercetător intervievat de publicația rusească din exil Meduza.
Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare de acest tip din Europa, iar faptul că ea se află pe linia frontului din Ucraina, unde au loc bombardamente constante, creează temeri la nivel continental privind un posibil accident nuclear.
Rușii au capturat centrala încă din primele zile ale invaziei și vor să preia și teritoriul din împrejurimi pentru a-și cimenta controlul. Doar în ultimele zile, bombardamentele au lovit în apropiere, dar uneori chiar și centrala. Cele două tabere s-au acuzat reciproc că ar fi în spatele atacurilor.
La Zaporojie sunt stocate 1.200 de tone de combustibil nuclear, a declarat un oficial ucrainean, care a avertizat că un eventual incident în această zonă poate provoca un dezastru care va afecta atât Ucraina, cât și Rusia, iar norul radioactiv ar putea fi purtat de vânt în statele europene care se învecinează cu Ucraina.
O analiză a nivelului de risc de la centrala din Zaporojie a făcut și Guardian, după ce un general rus a dat de înțeles că forțele Moscovei au minat zona.
Tragedia de la Cernobîl din 1986 e încă vie în mintea multora, însă cercetătorul Boris Zhuikov, specializat în studiul radioactivității, spune că nu un accident de acest tip este lucrul de care se teme cel mai tare.
„Consider că este extrem de puțin probabil ca un reactor în sine să fie deteriorat într-un mod care să ducă la eliberarea unei mari părți a radioactivității sale”, a spus el pentru Meduza. „Un dezastru precum cel de la Cernobîl sau cu consecințele unei explozii nucleare sunt o fantezie. Reactoarele de la Zaporojie ar fi foarte greu de distrus, chiar dacă ai vrea. Sunt înconjurate de carcase puternice și straturi de protecție suplimentare.”
El atrage atenția că scenariul care trebuie luat în calcul este Fukushima 2011 și nu Cernobîl 1986. Atunci, un cutremur de 9 grade pe scara Richter a distrus mai întâi sursa de alimentare principală, după care un tsunami a inundat generatoarele de energie de urgență. La scurt timp după aceasta, combustibilul din trei din cele șase reactoare de la instalația nucleară Fukushima Daiichi s-a supraîncălzit.
În încăperile reactorului au urmat multiple explozii de hidrogen gazos eliberat din vasele sub presiune. Imaginile televizate ale norilor radioactivi de fum de deasupra mormanelor s-au întipărit în memoria colectivă a lumii. Particulele radiante au contaminat peste 1.000 de km pătrați, forțând 160.000 de oameni să părăsească regiunea.
„Apa radioactivă care a fost eliberată ca urmare a incidentului de la Fukushima a fost aruncată parțial în Oceanul Pacific. Oceanul Pacific este imens, așa că nu s-a întâmplat nimic dezastruos. Centrala nucleară Zaporojie se află pe malul lacului de acumulare Kakhovka de pe râul Nipru. Dacă materialele radioactive pătrund în râu, ceea ce ar fi destul de probabil în cazul unui accident, ar fi foarte rău”, spune Zhuikov.
Zona ar deveni de nelocuit
În 2015, o echipă de cercetători ruși a simulat un dezastru nuclear la Zaporojie pentru a determina care ar fi efectele sale probabile. Studiul pornea de la scenariul unui cutremur, întrucât nimeni nu se gândea că centrala ar putea fi bombardată. Concluziile studiului au fost că locuitorii teritoriilor din jur ar fi cei mai afectați de un accident, chiar dacă nu s-ar produce niciun deces.
„Situația ar fi extrem de neplăcută, la fel ca și în Fukushima. În Fukushima, nimeni nu a murit, dar toată lumea a trebuit relocată, iar japonezii au trebuit să ia tot felul de măsuri de siguranță amănunțite”, a spus Zhuikov.
În esență, dacă materialele nucleare ar fi eliberate din uzina Zaporojie, principala amenințare pentru civili ar fi expunerea pe termen lung la izotopi nucleari, care crește semnificativ riscul de apariție a cancerului. În acest caz, autoritățile ar trebui să se înființeze o zonă de excludere și chiar dacă oamenii ar putea să lucreze și să facă tururi acolo cu echipamentul de protecție personală, locuirea în această zonă ar fi prea periculoasă.
Cât timp vor avea la dispoziție locuitorii pentru a evacua înainte de a fi afectați, va depinde de exact ce substanțe sunt eliberate.
„Dacă un reactor în funcțiune ar fi distrus și Iod-131 ar fi eliberat, evacuarea ar trebui să aibă loc în câteva zile. Dacă ar fi eliberat Cesium-137, probabil că ar avea la dispoziție o lună”, a spus Zhuikov.
Cu alte cuvinte, dacă un obuz va lovi centrala de la Zaporojie în locul greșit, întregul teritoriu, atât cel ocupat de forțele ruse, cât și de cele ucrainene, va deveni de nelocuit. „Nu va conta cine a tras primul foc”, a remarcat Zhuikov.
Singura soluție fezabilă, a spus el, este crearea unei zone demilitarizate în jurul centralei. „Miza este prea mare. Și toată responsabilitatea, dacă ar exista un accident, ar reveni părții care nu și-a retras trupele din zonă. Iar oamenii care locuiesc acolo nu i-ar ierta”, a mai spus cercetătorul.
Foto: Profimedia
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
