În așteptarea inevitabilului. Un expert român explică de ce și cum va răzbuna Iranul moartea generalului Soleimani: ”Va fi foarte greu de ieșit dintr-o spirală a conflictului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iranul este practic constrâns să răspundă militar după asasinarea generalului Qassim Soleimani, în ciuda mesajelor dure de descurajare lansate de Donald Trump, spune pentru Libertatea Marius Ghincea, cercetător la Institutul Universitar European. Țintele vizate de iranieni vor fi cel mai probabil unele simbolice, nu neapărat unele strategice. Cu un Donald Trump impredictibil și un regim iranian presat de emoția publică, dar și de situația strategică în care se află, va fi foarte greu de ieșit din spirala conflictuală în care ne aflăm, mai spune expertul.
Cuprins:
”Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în Orientul Mijlociu trebuie să explicăm că acolo avem o confruntare care în această fază durează de un deceniu, între mai mulți actori. Unii dintre ei din regiune, cum sunt Arabia Saudită, Siria, unele elemente din Irak și Iran, iar alții din exterior, cum ar fi Rusia și SUA, și, de la o vreme, China, dar într-o mai mică măsură.
Acum avem parte de o redesenare a arhitecturii de securitate regională. Avem colapsul mai multor state, al Siriei și al Irakului, și o confruntare între mai mulți actori care încearcă să umple vidul.
În ultimul deceniu, Iranul a fost destul de eficace în a construi ceea ce se numește o semilună în Orientul Mijlociu, reușind să își formeze dacă nu state client, cel puțin state aliate, cu guverne foarte apropiate de interesele sale, cum ar fi Siria, Liban sau Irak din ce în ce mai mult. Pentru că democrația instaurată de americani după războiul din 2003 a favorizat majoritatea șiită din Irak, care are afinități apropiate de cele ale Iranului.
În același timp avem și confruntarea istorică dintre Iran și Arabia Saudită, de aproape un mileniu într-o formă sau alta”, explică Marius Ghincea.
Ce înseamnă o ”decapitare”
Expertul român consideră că ultimele declarații ale oficialilor SUA, de la Donald Trump la secretarul american de stat Mike Pompeo, încearcă să descurajeze un răspuns dur al Teheranului.
”Din punct de vedere al acțiunilor și declarațiilor lui Trump, putem vedea pe de o parte că el încearcă să descurajeze un răspuns semnificativ din partea forțelor iraniene, la care forțele armate americane deja se așteaptă”, spune Ghincea, cu referire la mesajele războinice prin care Trump anunța un contraatac redutabil la un eventual răspuns iranian.
”Mike Pompeo a declarat la rândul său că obiectivul SUA este de-escaladarea conflictului”, observă Ghincea.
”În același timp, o serie de generali americani au publicat mai multe mesaje în care vorbeau despre ”decapitare”. Pentru că ceea ce s-a întâmplat prin asasinarea generalului iranian poartă în literatura de specialitate denumirea de ”decapitare”. Asta înseamnă că odată ce elimini liderul unei mișcări teroriste poți obține o reducere semnificativă a amenințării pe care aceasta mișcare o reprezintă”, spune expertul.
Dar decapitarea unei mișcări teroriste, cum a fost cazul al-Qaida, spre exemplu, nu echivalează cu asasinarea unui lider militar.
Problema este că metoda de decapitare nu funcționează în același mod atunci când asasinezi generali ai unor state. Când decapitezi liderii unor organizații teroriste care nu au în spatele lor populații și state, atunci se pare că dovezile pe care le avem ne arată că măsura duce la o reducere substanțială a amenințării și a acțiunilor represive din partea organizației respective. Marius Ghincea, cercetător la Institutul Universitar European:
”Dar când vine vorba de state, aici intervin mai multe variabile. Una dintre ele este factorul emoțional și politic. Toate statele vor să își mențină un prestigiu internațional. Pe de altă parte ai și factori emoționali domestici. Populația va cere să fie răzbunată”, spune Ghincea.
Legătura istorică cu imamul Hussein
Importanța pe care iranienii o acordă răzbunării morții lui Soleimani reise și din modul în care guvernul de la Teheran a portretizat asasinarea generalului.
Pe contul de Instagram al liderului suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, a apărut spre exemplu o imagine de propagandă cu imamul Hussein, care îl îmbrățișează pe Soleimani.
”S-a făcut practic o legătură simbolică foarte importantă pentru șiiți cu Hussein. Acesta a fost un general, al treilea șeic al lumii musulmane, care a fost asasinat, omorât în urma unei batălii în care a fost păcălit de către o altă facțiune din Islam. Asasinarea lui Hussein este cea care a dus la crearea ramurii șiite a Islamului.
Legând asasinarea lui Soleimani de asasinarea lui Hussein, regimul de la Teheran practic l-a transformat într-un martir.
La Teheran s-a ridicat un steag roșu, care este steagul primei luni din anul Islamic și care face referire tocmai la asasinarea lui Hussein. Este o martirizare a lui Soleimani și o legătură directă din punct de vedere simbolic cu asasinarea lui Hussein”, spune Ghincea.
Această legătură simbolică creează obligația, din punctul meu de vedere și din punct de vedere simbolic, de revanșă.Marius Ghincea, cercetător la Institutul Universitar European:
Țintele alese vor fi simbolice
Dacă este clar că Iranul va pregăti un răspuns, mai rămâne de aflat ce ținte vor fi lovite.
”În general ar trebui să aibă loc lovituri împotriva unor obiective simbolice mai degrabă decât împotriva unor obiective strategice. Pentru că vor să arate lumii că pot să răspundă în consecință. Ne-am putea aștepta la atacuri asupra ambasadelor americane, asupra unor locuri simbolice importante în imaginarul colectiv, pe care le asociem cu SUA”, spune Ghincea.
Forța răspunsului depinde și ea de felul în care percep liderii iranieni răspunsul american și amenințările americane.
Dacă mișcările de trupe americane sunt percepute ca o tentativă de destabilizare a regimului și ca un atac direct, atunci ne-am putea aștepta la acțiuni preventive prin care Iranul să se asigure că dacă atacă primul, măcar minimizează amploarea dezastrului.Marius Ghincea, cercetător la Institutul Universitar European:
”Dacă pe de altă parte, dacă Iranul înțelege că guvernul american încearcă să îl determine să nu răspundă, s-ar putea să aleagă pur și simplu un răspuns mai țintit. Dar e clar că vor răspunde pentru că presiunile domestice și cred că și în rândul elitei iraniene indică chiar acest lucru.
Evident, depinde și de ce anume va face Trump. El este impredictibil”, spune expertul.
Asasinarea lui Soleimani, un pas într-o spirală a conflictului
Asasinarea lui Soleimani ar fi putut avea loc în mai multe rânduri, dar a fost evitată de-alungul anilor de celelalte administrații americane, Bush sau Obama.
A fost executată acum însă, de Trump. Marius Ghincea crede că decizia are însă legătură în primul rând cu situația din teren, mai exact, cu atacul asupra ambasadei americane de la Bagdad.
”Ambasada a fost încercuită iar perimetrul de securitate a fost penetrat de către protestatari șiiți care erau afiliați mai multor mișcări politice cu conexiuni iraniene. Imediat după aceea, Trump a publicat pe Twitter doar două cuvinte: Anti-Benghazi.
A fost o referire la atacul asupra ambasadei americane de la Benghazi (Libia, 2012, n.r.), în care mai mulți oficiali americani au murit. Din punctul ăsta de vedere, am putea să înțelegem că atacul a avut și factori interni. În sensul că Trump a a vrut să arate că nu i se va întâmpla ce i s-a întâmplat secretarului de stat Hillary Clinton, care a suferit ani de zile după atacul de la Benghazi, că a vrut să arate că el este puternic și că poate să răspundă în consecință.
Donald Trump a încercat să transmită un mesaj de forță, care probabil a fost mai disproporționat decât ar fi trebuit să fie”, spune expertul.
Ghincea consideră că atacul SUA și răspunsul care va urma din partea Iranului sunt parte a unei spirale a conflictului din care se va ieși cu greu.
Eu cred că suntem în ceea ce în disciplină se numește o dilemă a securității, într-o spirală de conflict. Dacă guvernul american e serios în încercarea de de-escaladare, atunci ar putea lua măsuri în direcția asta. Dar de-escaladarea nu e posibilă dacă doar una din părți o face. E posibilă atunci când ambele părți realizează posibilitatea unui război de amploare pe care nimeni nu îl dorește, care duce astfel la o încetinire a velocității spiralei. Marius Ghincea, cercetător la Institutul Universitar European:
”Dar tocmai asta este problema când vorbim despre conflicte. Odată începute, sunt foarte greu de oprit. E foarte greu de ieșit dintr-o spirală conflictuală”, spune Ghincea.
Trump ar fi mulțumit cu o retragere din Irak
Marius Ghincea consideră că teoria potrivit căreia Trump și-ar dori un război cu Iranul pentru a obține beneficii electorale interne este una care nu are multă susținere în realitate.
”Teoria presupune că începi un război ca să creezi un sentiment de coeziune în societate și să-ți potențezi șansele electorale. Aceasta este o posibilitate, dar în contextul istoric actual nu cred că este cea mai credibilă. În special pentru că poporul american și în special electoratul lui Trump au o aversiune tot mai mare pentru implicarea în conflicte externe.
Acum patru ani, chiar Trump a câștigat alegerile promovând ideea de izolaționism, de retragere din conflictele costisitoare în care au murit mulți oameni, spune Ghincea.
Expertul vede într-o potențială retragere americană din Irak o veste bună pentru Trump.
”Cred că mai degrabă că o retragere din Irak, așa cum a cerut legislativul irakian, ar fi mai avantajoasă pentru Trump care va spune uite, ne-am retras din Irak, dacă ne mai retragem din Afganistan voi reuși ce nu a reușit Obama.
În același timp, nu cred că s-a așteptat ca asasinarea lui Soleimani să producă un efect atât de mare, deși ar fi trebuit. E și un eșec poate al elitei militare americane care nu a reușit să îl controleze pe Trump în decizia lui”, mai spune expertul.
Cum ne raportăm la asasinarea lui Soleimani
Referitor la discursul public pe tema asasinării lui Soleimani, Ghincea precizează că face o distincție importantă între un lider terorist și un general al unei armate.
”Și în cursurile pe care le am cu studenții mei le spun că trebuie să ne uităm la relațiile dintre state nu dintr-o perspectivă moralistă, prin care să divizăm lumea între bine și rău, ci să ne uităm la interesele statelor.
Din punctul meu de vedere, asasinarea lui Soleimani este asasinarea unui general al unui stat cu care SUA este în conflict. Nu m-aș uita la asta ca la asasinarea unui terorist, ci a unui general al unei armate, a unei forțe militare a unui stat”, spune expertul.
Dacă Iranul ar fi reușit să asasineze un general american ne-am fi așteptat la un răspuns rapid, eficient și țintit. Iar societatea americană ar fi fost la fel de oripilată și ultragiată ca și societatea iraniană. Marius Ghincea, cercetător la Institutul Universitar European
Eu personal nu susțin perspectivele care împart lumea în alb și negru, în care iranienii sunt răul întruchipat iar americanii îngeri înaripați, pentru că lumea este mult prea complexă”, mai spune Marius Ghincea.
