În Finlanda, lupta împotriva dezinformării începe în școală: „Toată lumea este implicată” în depistarea trolilor și a informațiilor false
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Finlanda, abilitățile de a detecta dezinformările și manipulările răspândite online sunt dezvoltate încă de pe băncile școlii, o competență crucială pentru a contracara un rău în creștere în secolul XXI, comentează AFP, potrivit portalului Brut.
Cuprins:
„Cine ştie ce este un trol?”, îi întreabă Saara Varmola, profesoară de literatură şi limbă finlandeză, pe elevii săi de 14 şi 15 ani de la o şcoală din capitala Helsinki. Toţi ridică mâna, într-o țară care își învață cetățenii cum să analizeze critic conținutul media, să depisteze tentativele de inducere în eroare și să identifice știrile false.
Potrivit acestei profesorare, întrebările esenţiale de pus într-o lume saturată de informaţii sunt: „Cine se află în spatele conţinutului pe care îl urmăriţi? Ce produceţi voi înşivă şi care este responsabilitatea voastră?”.
Finlanda, printre țările fruntașe în alfabetizarea mediatică și informațională
Finlanda a fost una dintre primele din Europa care a definit o politică naţională pentru combaterea dezinformării online prin educație, în 2013. În 2019, aceasta a fost integrată în toate materiile din programa şcolară, predate din învăţământul primar până în cel secundar.
Educaţia „în domeniul informațional este esenţială pentru consolidarea rezilienţei societăţii, iar Finlanda a înţeles acest lucru foarte devreme”, a declarat pentru AFP ministrul educației Anders Adlercreutz.
Proporţia informaţiilor care provin din presa tradițională este în scădere, astfel că este „extrem de important să fii capabil să evaluezi critic ceea ce citeşti” din alte surse, subliniază el.
Finlanda ocupă primul loc în Indexul european al competenţei mediatice, care compară în fiecare an capacitatea a 41 de ţări de a face faţă dezinformării, de la crearea sa în 2017 de către Open Society Institute din Bulgaria. Indicele se bazează pe criterii precum calitatea educaţiei, libertatea mass-media şi nivelul de încredere în cadrul societății.
Anul trecut, Finlanda a fost urmată îndeaproape de vecinii săi nordici Danemarca, Norvegia, Estonia şi Suedia.
Cheile succesului finlandez
Potrivit ministrului educaţiei, cheia succesului Finlandei constă într-o abordare colaborativă între mai multe sectoare ale societăţii. „Şcoala, media, ziarele, întreprinderile, bibliotecile, muzeele... Toată lumea este implicată în această muncă” destinată celor 5,5 milioane de locuitori ai ţării, explică Anders Adlercreutz.
Finlandezii au, de asemenea, încredere în instituţiile lor, remarcă Leo Pekkala, director adjunct al Institutului Naţional al Audiovizualului din Finlanda (KAVI) - o instituţie responsabilă cu punerea în aplicare a politicii de alfabetizare mediatică şi informaţională.
„Avem mare încredere în forţele de apărare, în armată, în poliţie şi în guvern. De asemenea, avem încredere în politicienii noştri şi în mass-media”, a declarat acesta.
Provocarea rusă și inteligența artificială
Finlanda, care are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, nu este totuşi imună la influenţa campaniilor de dezinformare, avertizează Adlercreutz.
„Nu sunt sigur că am fost pe deplin puşi la încercare”, subliniază el, în timp ce creşterea inteligenţei artificiale îngrijorează la fel de mult pe cât entuziasmează.
Saara Varmola împarte teme elevilor săi. Pot youtuberii şi streamerii să inducă în eroare? Este conţinutul sponsorizat o modalitate de a folosi informaţiile pentru a influenţa?
„Da, uneori youtuberii, streamerii şi oamenii de pe reţelele sociale fac acest lucru”, răspunde Bruno Kerman, elev în clasa a IV-a. „Da, şi cine îi opreşte?”, se întreabă Niilo Korkeaoja, colegul său de clasă.
Gândiți critic și citiți corect printre rânduri
Verificaţi sursa informaţiilor postate pe TikTok, Snapchat sau Instagram, gândiţi critic... Elevii intervievaţi de AFP spun că sistemul educaţional finlandez le oferă instrumentele necesare pentru a contracara dezinformarea, în special online.
„Școala m-a învăţat să interpretez mesajele media, dar şi să citesc printre rânduri”, spune eleva Ronja Turunen.
Finlanda are un palmares dovedit în acest domeniu. Primele semne de educaţie mediatică datează din 1970. Deşi programul de studiu a evoluat şi s-a adaptat la schimbările din mediul mediatic şi la apariţia tehnologiilor digitale, obiectivul-cheie al predării, care este gândirea critică, a persistat, conchide Leo Pekkala.
Realist2023 02.01.2025, 21:39
Eh, elevii nostri sunt ocupati cu altele / memorarea comentariilor, a tipurilor de exercitii date la examene, n-au timp de prostii d-astea ...