Institutul Național al Patrimoniului va fi desființat. Ștefan Bâlici, fostul director al instituției, dezvăluie adevăratele motive care se ascund în spatele deciziei

Măsura va duce la politizarea deciziilor legate de patrimoniu

Mai mult, potrivit spuselor sale, autoritățile au anunțat măsura fără a fi lansată, înainte, în consultare publică. Bâlici a precizat că motivul real al celor din minister ar fi „nevoia de control asupra deciziei în domeniul patrimoniului”, și nu o eficientizare economică, așa cum se susține oficial.

Conform lui Ștefan Bâlici, desființarea INP ar putea duce la politizarea deciziilor legate de patrimoniu, pierderea specialiștilor din domeniu și blocarea proiectelor finanțate din fonduri europene și naționale. „Institutul funcționează cu mai puțin personal decât e necesar în raport cu misiunea pe care o are prin lege”, a explicat acesta, adăugând că specialiștii ar putea părăsi o structură în care deciziile sunt dominate de considerente politice.

Bâlici a atras atenția asupra riscurilor unei astfel de măsuri, comparând situația cu momente din istoria recentă a României. După cutremurul din 1977, Direcția Monumentelor Istorice a fost desființată, ceea ce a dus la distrugeri masive. În 1994, un sistem recent creat, independent de influențe politice, a fost de asemenea destructurat. „Aceste decizii nu au protejat patrimoniul, din contră, au avut potențial distructiv”, a spus el.

Institutul Național al Patrimoniului joacă un rol crucial în protejarea și promovarea patrimoniului cultural al României. Printre realizările sale se numără finanțarea a peste 500 de monumente istorice prin Programul Național de Restaurare, dar și gestionarea altor sute de contracte prin Timbrul Monumentelor Istorice. Aceste finanțări sprijină proprietarii sau inițiatorii de proiecte cu resurse limitate, oferind soluții care altfel nu ar fi disponibile.

„Evidența patrimoniului, fără de care nu ai ce proteja, este asigurată de INP”,  a subliniat Bâlici. De asemenea, institutul a fost responsabil pentru întocmirea dosarelor necesare înscrierii monumentelor românești pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, cum ar fi Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu sau Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

Impact: vor fi blocate toate proiectele de reformă accesate prin PNRR

În cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), INP a avut un rol esențial în propunerea și gestionarea proiectelor de reformă. Acestea includ inițiative unice în România, precum crearea unui centru de cercetare pentru eficientizarea energetică a clădirilor de patrimoniu și a unui centru de resurse pentru economia circulară. Potrivit lui Bâlici, transferul acestor proiecte către o altă structură ar implica „timpi enormi de regândire” și ar risca blocaje administrative.

„Numai înscrierea actelor adiționale pentru transferarea contractelor de pe un titular pe altul ar însemna luni de zile de blocaj”, a explicat el, subliniind că Ministerul Culturii nu are capacitatea necesară pentru a gestiona volumul mare de activitate al INP.

În loc să fie desființat, INP ar trebui să fie consolidat, consideră specialiștii. „Protejarea patrimoniului prin lege se face în interes public. Iar în acest context, INP nu trebuie desființat, ci fortificat”, a afirmat Bâlici. El a adăugat că Direcțiile pentru Cultură, esențiale pentru protecția patrimoniului la nivel local, au nevoie de resurse suplimentare pentru a-și îndeplini rolul profesional în mod eficient.

În plus, există deja un cadru legislativ bine definit pentru protejarea patrimoniului, cum ar fi Codul Patrimoniului, elaborat de Ministerul Culturii cu ajutorul unei echipe de specialiști. De asemenea, România dispune de o Strategie Națională pentru Protejarea Monumentelor Istorice, care însă nu a fost încă implementată.

Decizia de a desființa Institutul Național al Patrimoniului a stârnit îngrijorări profunde în rândul experților și al celor implicați în protejarea patrimoniului cultural. Potrivit Press One, măsura ar putea avea consecințe grave asupra integrității și conservării patrimoniului național, subminând eforturile de protecție realizate până acum. În loc de desființare, specialiștii solicită întărirea capacităților existente și implementarea strategiilor deja elaborate pentru a asigura o protecție eficientă și sustenabilă a patrimoniului cultural al României.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro