Interviu cu un TIR-ist care transportă cireșe spre Rusia: „Mănâncă tot, fără pretenţii şi plătesc bine”

 1 comentariu

„Un transport care costa 2.000 de euro înainte de război ajunge acum și la 20.000 de euro”, povestește un șofer moldovean, de pe un TIR înregistrat în România. El face parte din eșalonul mai puțin cunoscut, dar numeros al celor care continuă să transporte marfă în Rusia.

Am trecut prin mai multe vămi în ultima perioadă. Sunt în Republica Moldova. Fac puţin teren şi mă voi deplasa mult în Moldova şi spre Odesa, Cernăuţi. Sunt zile în care toate vămile din Est sunt pline de TIR-uri - kilometri, sute şi sute de TIR-uri.

Războiul a dat peste cap tot transportul care punea în funcţiune comerţul şi economia. Toate traseele clasice au fost bulversate. Ei stau în vamă cu zilele - caută trasee noi. Porturile din sudul Ucrainei au capotat. Cele din România sunt neclare.

Embargoul pe Rusia a complicat mult schemele de transport. Blocul UE are alte reguli decât estul non-UE: acte, paşapoarte, maşini standard, acte de transport etc., etc.

Între Est şi Vest există totuşi comerţ. Experţii de birou şi analişti pe granturi care nu au stat în viaţa lor într-o vamă din Est habar nu au de schemele esticilor: orice interdicţie naşte aici câteva scheme de soluţionare a ei. Schemele de comerţ alternativ sunt puse la punct de ani buni.

Bielorusia devenise de ani buni exportator spre Rusia. Nu produce - doar exportă. Cum? Nu se spune. Acum o fac alţii.

Pentru exportatorii moldoveni, Rusia era ca o gură de balenă: puteai duce orice - ea înghiţea tot fără comentarii şi plătea bine - ea a fost mereu o piaţă comodă. Asta spun exportatorii. Mulţi şi-au diversificat exporturile şi spre UE.

Acum lucrurile s-au complicat teribil. Nu mai vorbesc de marfa perisabilă - legume, fructe pe care RM le arunca pe piaţa rusă, care înghiţea tot.

În realitatea crâncenă născută după declanșarea războiului de către Putin, camionagiii-TIR-işti moldoveni au căpătat o poziţie privilegiată. Am discutat cu doi dintre ei. Încărcau fructe la o mare livadă din Moldova.

-Libertatea: Ce încărcaţi?
-Camionagiu: Cireşe, sunt ultimele cireşe care pleacă spre Rusia.

-Totul merge spre Rusia?
-Acum da. Rusia e o piaţă comodă: mănâncă tot, fără pretenţii şi plătesc bine.

Legume din Turcia, fructe din Moldova

-Dar văd că maşinile sunt cu numere de România, iar şoferii şi marfa de aici, din Republica Moldova.
-Firma este înregistrată în România pentru că e mai comod cu actele: avem acte pentru UE care ne permit să circulăm uşor oriunde. Maşinile sunt ale noastre, care îndeplinesc ultimele cerinţe şi standarde UE, dar înregistrate pe firma din România şi cu numere româneşti. Avem ambele cetăţenii. Asta uşurează munca.

-Acum pentru ce direcţie lucraţi cel mai mult?
-Acum direcţia este Rusia, că ei cumpără tot ce ţine mai ales de fructe din Moldova. Legumele vin din direcţia Turcia. Dar Turcia a schimbat traseul. Merg prin Caucaz. Noi cu fructele.

-Vin nimic?
-Vinul e alt business: el este dus vărsat în Bielorusia şi de acolo ajunge îmbuteliat pe piaţa rusă ca vin bielorus.

-Am auzit că Bielorusia nu produce nimic, dar exportă tot.
-Da, asta a fost o schemă prelucrată încă în perioada primului embargo: Bielorusia era o ţară de tranzit a mărfurilor şi ţara în care marfa își schimba producătorul pentru a putea intra pe piaţa rusă. Acum e mai complicat.

-Voi treceţi prin Bielorusia acum?
-Nu, nu - acum ocolim şi Bielorusia. E mai complicat cu ei şi sunt şi cozi mari că vin dinspre Polonia.

„Cu Rusia, noi lucrăm din epoca sovietică, ştim toate drumurile, toate trecerile”

-Voi parcă lucraţi înainte pe traseul Turcia-Rusia.
-Da, acesta a fost mult timp traseul nostru preferat. Era traseul ideal pentru moldoveni.

-De ce?
-Păi simplu: casa e la jumătatea drumului între punctul de pornire şi destinaţie. Porneai din Turcia. La mijlocul drumului ai Moldova: vedeai familia, dormeai acasă, un duş şi încă o bucată de drum. Halta era casa ta - perfect pentru noi. Plus că ştim bine zona.

-Apropo, aveţi şi şoferi români care merg spre Rusia?
-Nu. E nevoie de limbă, de cunoaşterea mediului. Moldovenii în acest sens sunt avantajaţi: se mişcă în ambele direcţii cu ușurință. Iar cu Rusia, noi lucrăm din epoca sovietică, ştim toate drumurile, toate trecerile, toate problemele care pot apărea şi soluţiile. Noi în Rusia suntem ca acasă, suntem familiari cu totul.

„Cred că următorii 15 ani, Ucraina va fi ocolită”

-Practic sunteţi cumva privilegiaţi - aveţi maşini care îndeplinesc toate cerinţele UE şi aveţi oameni care ştiu cum se merge spre Est.
-Da, pentru că îndeplinim cerinţele: maşini care pot merge în toate direcțiile şi oameni care pot să se mişte cu uşurinţă şi în Vest, dar mai ales în Est, unde e mai pretenţios - mai ales limba şi apucăturile de pe la vămi, probleme tipice estului care apar. Moldovenii se descurcă bine, pentru că ei cunosc zona.

-S-a schimbat ceva de când cu războiul?
-Totul s-a schimbat radical. Războiul a dat peste cap totul. Ca să înţelegi. Traseul Moldova-Rusia îl făceam în două zile. Cu cât a crescut timpul acum? Acum se fac 8-10 zile. Ultimul traseu mi-a luat trei săptămâni dus-întors. Acum nu mai pot face decât un singur transport pe lună. Înainte făceam lejer două.

-Cum s-a modificat traseul? Prin Ucraina mai treceţi?
-Ucraina? Nu, pe acolo nimeni nu mai îndrăzneşte să treacă. Poţi rămâne fără maşină şi chiar fără viaţă. E război, se poate întâmpla orice. Cred că următorii 15 ani, Ucraina va fi ocolită.

-Şi, mai exact, acum pe unde mergeţi?
-Trecem în România pe la Albiţa, de acolo traversăm România spre Ungaria, din Ungaria spre Slovacia, de acolo Polonia după care vin Lituania şi Letonia. Din Letonia intrăm în Rusia.

Ilustrarea traseului ocolitor

-Oho, păi aveţi atâtea vămi de trecut. Unde vă blocaţi mai mult?
-La români şi la ruşi. În rest e în UE şi merge repede, dar aceste două intrări pot fi cu probleme: uneori avem zile lungi de aşteptare, căci se formează cozi imense.

Cât e benzina în Ungaria pentru cetățenii maghiari?

-Bun, deci practic cele două zile au devenit zece zile de transport. Dar financiar?
-Financiar e la fel: dacă acum un an un transport costa 2.000 de euro, acum el a ajuns 20.000 de euro. Plus, minus. Asta ca să înţelegi în mare ce salturi au avut loc. Dar vezi şi preţurile motorinei. Totul s-a schimbat: şi timpul, şi traseul, şi banii, şi costurile, şi riscurile.

-Am auzit zilele astea că Ungaria are preţ preferenţial pentru motorină, benzină…
-Da, ei au un preţ pentru cetăţenii lor de aproximativ un euro şi zece cenţi litru şi pentru străini e dublu. La ei se poate, la noi nu. Aşa-şi protejează ei cetăţenii. Nu e de apreciat?

-Bun, dacă tragem linie: mai este comod să lucraţi în aceste condiţii?
-Acum este o cerinţă mare pentru transportatori: mai ales spre Est. Suntem căutaţi, mai ales noi care ne putem mişca în ambele direcţii uşor şi ştim bine drumurile. E mai greu într-un fel, dar acum cu un transport câştigăm mai bine decât atunci când făceam câteva. E greu, obositor, riscant - dar noi asta ştim să facem. Şi da, acum câştigăm ceva mai bine.

„Moldoveanul nu se simte bine fără probleme”

-Nu v-aţi gândit să emigraţi? Văd că în SUA moldovenii au devenit nişte „TIR-işti” foarte apreciaţi. Am prieteni şi rude şi ştiu că le merge bine, chiar dacă e o muncă grea.
-Am fost acolo de patru ori, am feciorul stabilit acolo. De pe la 18 ani e acolo: are familie deja, e bine. Dar eu nu pot trăi acolo, nu e pentru mine. Prefer aici - mă simt bine aici. Da, avem multe probleme şi greutăţi, dar moldoveanul nu se simte bine fără probleme. Aşa că „învârtim de volan” (zice în rusă şi râde).

Cum e în magazinele rusești?

-Când plecaţi, văd că TIR-ul e plin, marfa deja încărcată?
-Peste o oră: un duş, schimbat hainele şi drumul. Te iau dacă vrei că sunt singur la volan. Nu merită doi. Şi în trei săptămâni promit că te aduc înapoi. Să vezi cum e.

-Aş veni cu plăcere, dar, din păcate, am alte obligaţii - am copilul cu mine în Basarabia şi nu prea-l pot lăsa singur. Mai doream să te întreb: cum ţi se par ruşii acum, după ce a început războiul?
-Ruşii simpli cu care interacţionez eu ignoră războiul şi refuză să comenteze. Nu ştiu dacă din frică, ignoranţă sau precauţie. Dar se comportă ca şi cum războiul nu ar exista sau nu-i priveşte.

-Dar în magazine ai observat o schimbare?
-Nu aş putea spune că se simte tare embargoul: cel puţin la consumul de bază nu se simte. Adică rafturile sunt pline cu cele necesare de bază. Probabil în alte sectoare se simte.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (1)
  • Avatar comentarii

    Sorinn 18.07.2022, 05:21

    Am facut cont aici din primele zile cand s-a dat "liber"...Dar la niciun articol nu am vazut comentarii postate. Un pic dubios..nu vad rostul atunci, daca nu lasati pe nimeni sa posteze. Nu mai zic ca sectiunea de comentarii e undeva in capatul scrolului. (Citesc libertatea.ro de pe mobil). O sa revin maine la acest articol, sunt curios daca mai apare acest comment...pacat...

ALTE ȘTIRI
proces-calin-georgescu-s-31
ReportajExclusiv
19:00
Călin Georgescu, în sala de judecată. Ce a făcut în timpul procesului în care e acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, luni, intrarea în vigoare a unor modificări legislative importante privind drepturile consumatorilor şi combaterea practicilor comerciale incorecte.
18:43
ANPC anunță reguli noi pentru comercianți: dispar etichetele ecologice false și reclamele înșelătoare. Ce drepturi au consumatorii la garanții și reparații
MONDEN
Concurenții de la „Burlacii: Foc în Paradis” | Foto: PRO TV
Exclusiv
17:27
Cum a fost pentru Karim Chaker experiența de la „Burlacii: Foc în Paradis”: „Am făcut de toate”
Anca Dumitra
16:57
Fiul Ancăi Dumitra a început grădinița. Cât plătește actrița din Las Fierbinți pentru educația băiatului
POLITIC
Cristian Tudor Popescu este gazetar din 1990
19:53
Cristian Tudor Popescu dă de pământ cu Grindeanu „Știucă” și ambasadoarea SUA! Ce spune ziaristul despre „contractul păgubos” pentru România
Premierul desemnat Siegfried Mureșan la o conferință de presă în Parlament. Foto: Cristian Otopeanu / Libertatea
17:34
Siegfried Mureşan spune că are doar 170 de voturi pentru noul Guvern. De unde vrea să mai atragă restul până la 233
Ultimele știri
23:22
Alai de nuntă, sancționat cu 87 de amenzi în Franța: 10.945 de euro și 242 de puncte retrase de pe permise
22:20
Aurul și argintul se prăbușesc pe piețele internaționale. Ce a declanșat scăderea metalelor prețioase
21:52
Șoferul care a intrat într-un Carrefour cu Porsche-le a fugit și a lăsat rănită în mașină o femeie pe care abia o cunoscuse într-un bar
21:49
Traian Băsescu a tras concluzia despre Guvernul lui Siegfried Mureșan, cu două zile înaintea votului din Parlament
TRENDING
21:50
Horoscop 29 septembrie 2026. Gemenii au șansa de a rezolva probleme importante, cu condiția să-și asume cea mai mare parte a efortului necesar
20:00
Bilanțul activității Parchetului European în mandatul Laurei Codruța Kovesi, care expiră pe 31 octombrie: Numărul anchetelor a crescut, dar au existat și probleme
19:58
A murit Patrick André de Hillerin. Jurnalistul, cofondator al Academiei Cațavencu, avea doar 52 de ani
16:45
Cum a fost surprinsă Simona Halep alături de iubitul ei, Dorin Mateiu. S-au sărutat în mașină
O cabină de avion din clasa business este echipată cu scaune individuale spațioase ce includ perne decorative, mese rabatabile și opțiunea de a se transforma într-un pat orizontal complet întins
18:21
Cea mai curată companie aeriană din lume folosește așternuturi din PET-uri și scoici reciclate și scaune cu tehnologie NASA
Un cartier din orașul Dubrovnik
16:18
Cum a reușit Dubrovnik să învingă supra-turismul. Primarul Mato Franković dezvăluie strategia care salvează „Perla Adriaticii”
Uleiul de cocos, considerat mult timp un „superaliment”, este acum sub lumina reflectoarelor, iar cercetătorii contestă beneficiile atribuite sănătății inimii.
15:36
Cum afectează uleiul de cocos inima, cardiologii desființează superalimentul: „Este o relație complicată”
Baterie externă neagră cu cablul de alimentare conectat
15:21
Un avion s-a întors din drum deasupra Atlanticului după ce o baterie externă a luat foc. De ce este interzisă folosirea acestor dispozitive în timpul zborului
Nave de croazieră la apusul soarelui pe Dunăre
14:09
Croaziera de opt zile care străbate patru țări europene, pe Dunăre, la bordul unui hotel plutitor de lux
Sâmbăta Morților- Moșii de toamnă 2026
27 sept.
Moșii de toamnă 2026: data exactă a Sâmbetei Morților și ce se face în această zi
Lingură de lemn pe oală
26 sept.
De ce să pui o lingură de lemn peste oală
Conservă de ton
26 sept.
Cum citești eticheta la conserva de ton: ce înseamnă zona FAO și tipurile de ton
Noua carte de identitate, prezentată de MAI. FOTO: Vlad Chirea
25 sept.
Cum îți faci cartea electronică de identitate în 2026: pași, costuri și acte necesare
O mașină de poliție parcată
18:18
România a cumpărat software de supraveghere de la o companie rusă care a ajuns în agenții europene de aplicare a legii - Politico
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
17:41
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
Studenţii din România pot beneficia de reduceri substanţiale la transportul feroviar în anul universitar 2026-2027.
17:16
Studenții pot plăti cu 90% mai puțin pentru biletele de tren. Cine beneficiază de reducere și ce trebuie să știe
Unul din trei clienți care utilizează iZi, agentul conversațional cu inteligență artificială dezvoltat de eMAG, revine pentru a căuta alte produse.
17:15
Ce va fi de Black Friday la eMAG și cum puteți ghici data: „Mizăm pe AI pentru vânzări mai mari”
Blocuri în construcție, fotografie cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
08:41
În loc să urlăm APOCALIPSA, nu luăm și noi banii ăia de unde sunt? Din închirieri, de exemplu?
Sinteza Zilei, Antena 3 CNN. Sursa foto: captură Youtube / Antena 3 CNN
Analiză
25 sept.
Monologuri în loc de dezbateri: cum arată talk-show-urile televiziunilor de știri
Nicu;or Dan
24 sept.
Când jumătate trag „hăis” și jumătate „cea”
stalp-energie-cifre-piata-energie
23 sept.
Energia României sub Bolojan: între promisiuni, proiecte întârziate și o arhitectură energetică în criză