Interviu din Belgrad: „Sârbii ies în stradă nu pentru că au simpatii rusofile profunde, ci pentru că văd în Rusia un oponent al puterii imense a SUA”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„În plus, UE a neglijat Balcanii ani întregi”, explică cercetătorul sârb în relații internaționale Vuk Vuksanovic poziția compatrioților săi. Cum se vede conflictul din Ucraina în statul cu 7 milioane de locuitori, vecin nouă.
Cuprins:
- Serbia, între dorințele europene și „problema Kosovo”
- „Atracția pentru o țară care se opune puterii Statelor Unite ale Americii”
- Bombardamentele NATO în Serbia
- „Propaganda rusă în Serbia, întreținută de liderii de la Putere”
- Serbia, între simpatia față de Rusia și traseul european
- De ce simpatizează mulți tineri din Serbia cu Rusia
- Disputa Kosovo, pe buzele tuturor
- „Uniunea Europeană a neglijat Balcanii ani întregi”
- „Percepția României în Serbia este extrem de pozitivă”
Serbia rămâne un aliat al Rusiei. Mii de sârbi au ieșit în stradă să manifesteze pentru Rusia. Dar Serbia este și un prieten al României, nu doar istoric, ci și la nivelul societății actuale sârbe spune Vuk Vuksanovic. Care sunt perspectiva și argumentele lor despre ce se întâmplă în Ucraina?
Suntem o societate care interacționează cu Vestul în toate dimensiunile vieții de zi cu zi, socio-culturale, dar pe cealaltă parte, încă are o simpatie față de Rusia. Guvernul are însă o mare responsabilitate.Vuk Vuksanovic:
- Vuk Vuksanovic este cercetător la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad și asociat al LSE IDEAS, un think tank de politică externă al London School of Economics and Political Science. Este doctor în relații internaționale la London School of Economics and Political Science.
Serbia, între dorințele europene și „problema Kosovo”
Serbia se regăsește într-o poziție de echilibru fragil între aspirațiile sale europene și legăturile puternice cu Rusia.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că e „greșită” invazia militară din Ucraina. Acesta a amintit că „Serbia nu uită că în anii ’90 Rusia a fost singura țară care s-a opus sancțiunilor împotriva noastră”. În urma războiului din 1999. Serbia a pierdut Kosovo, după o campanie de bombardamente a NATO, menită să oprească uciderea etnicilor albanezi de către forțele sârbe.
Rusia a susținut apoi integritatea teritorială a Serbiei în cadrul Națiunilor Unite și refuză să recunoască independența Kosovo. „Nu trebuie să uităm asta”, spunea Vucic la Consiliul Național de Securitate.
„Atracția pentru o țară care se opune puterii Statelor Unite ale Americii”
Libertatea: Mii de oameni au ieșit în stradă să manifesteze pro-Rusia în zilele în care zeci de mii de oameni au protestat, în întreaga lume, în solidaritate cu Ucraina.
Vuk Vuksanovic: Nu știu cine a organizat aceste mitinguri, dar e evident că mitingurile arată și dificultățile interne ale țării, ale guvernului sârb. Dar popularitatea Rusiei în Serbia nu este bazată pe un istoric rusofil profund, pentru că informațiile cetățeanului de rând despre cultura și politica Rusiei sunt extrem de limitate.
Popularitatea Rusiei e, în primul rând, o frustrare emoțională a sârbului de rând din cauza amintirii din 1999 și o reacție emoțională la independența Kosovo.
Pentru mulți sârbi nu e despre ce reprezintă Rusia, e de fapt atracția pentru o țară care se opune puterii Statelor Unite ale Americii. De asemenea, narativul prorus nu a fost întreținut neapărat de o campaniei a Rusiei în Serbia, ci de pozițiile liderilor sârbi. Fapt care acum se întoarce ca un bumerang împotriva lor.
Bombardamentele NATO în Serbia
- Decizia NATO de a nu interveni direct în războiul din Ucraina poate fi legată în vreun fel de bombardamentele alianței în fosta Iugoslavie din timpul războiului din Kosovo în 1999?
- Intervențiile NATO din trecut nu au implicat și o luptă directă cu o Rusie care are forță nucleară într-o țară care contează mult mai mult pentru Moscova decât pentru toate membrele NATO.
Motivul pentru care Rusia era „furioasă” din cauza bombardamentelor din Kosovo nu avea nicio legătură cu relațiile sârbo-ruse, ci a însemnat pentru ei faptul că Vestul nu-i mai tratează ca pe o putere globală care să conteze.
Intervenția NATO de atunci a avut loc în același an în care se întâmpla extinderea NATO, cu țări precum Ungaria, Polonia și Republica Cehă, fapt care a alimentat îngrijorarea Rusiei cu privire la NATO. În plus, războiul din Kosovo avea loc în același an în care Rusia se confrunta cu propriii insurgenți în Cecenia (Războiul din Caucazul de Nord, n.r.)
Analogia cu războiul din Kosovo există, dar arată mult mai mult atitudinea Rusiei decât atitudinea Vestului în războiul de azi, din Ucraina.
„Propaganda rusă în Serbia, întreținută de liderii de la Putere”
- Care sunt principalele narațiuni ale versiunii ruse în Serbia?
- Cele trei influențe clare pe care Rusia le are în Serbia și în Balcani, în general, sunt disputa Kosovo, gazul și popularitatea Rusiei în unele părți ale țării. Mulți lideri se tem să nu piardă votul populației proruse.
Pentru a împăca acest electorat, dar și pentru a șantaja Vestul, guvernul sârb a alimentat popularitatea Rusiei în opinia publică, mai ales prin ziarele tabloide controlate de Putere. Acum liderii sârbi au o problemă în a urma politicile Occidentului, în ciuda faptului că sunt conștienți de pericolul de a spune „NU” Vestului, din teama că asta ar produce proteste interne în țară.
Serbia, între simpatia față de Rusia și traseul european
- Va afecta asta calea Serbiei către Uniunea Europeană?
- În trecut, Europa a avut dificultăți în a găsi un numitor comun cu Belgradul, care simțea că „oricum nu ne primiți în UE, și din din cauza Rusiei”.
Acum, din motive de securitate, nu datorită valorilor, actorii vestici - UE, SUA, UK - vor folosi toate mijloacele pentru a pune presiune pe liderii sârbi. Nu vor mai fi discuții despre o potențială aderare la UE, de data asta vor spune: nu vă plac sancțiunile împotriva Rusiei, atunci nu vă plac nici fondurile europene.
- În alte cuvinte, spuneți că ar putea urma o perioadă în care Vestul și Federația Rusă să strângă „în ușă” mâna Serbiei?
- Toată lumea va face „șantajele” care le convine. Rusia va folosi instrumentele ei: problema Kosovo și gazul. În noiembrie 2021, cei doi președinți Aleksandar Vucic și Vladimir Putin au încheiat un acord pentru prețul cel mai mic al gazului rusesc, pe o perioadă de 6 luni. O înțelegere de care liderii sârbi aveau nevoie pentru a fi din nou aleși. Și rușii pot folosi popularitatea lor din Serbia pentru a se întoarce împotriva conducerii sârbe. Astfel că, guvernul Serbiei este prins la mijloc între Rusia și Vest.
- Veți avea alegeri prezidențiale luna viitoare. Ce discurs are actualul președinte Vucic?
- Nu cred că îi va fi foarte ușor lui Vucic să facă o repliere de 180 de grade, cred că va încerca să amâne o decizie fermă, până în momentul în care va câștiga alegerile, iar apoi va încerca să se alăture Vestului. Probabil va încerca să obțină niște concesii din partea Vestului ca să facă această decizie mai ușoară - un pachet economic pentru Serbia sau unele condiții privind discuțiile despre Kosovo.
De ce simpatizează mulți tineri din Serbia cu Rusia
- Cum vedeți societatea din Serbia, este una divizată între Rusia și Uniunea Europeană?
- Cred că există o confruntare emoțională care favorizează Rusia, dar cred că vedem și nuanțe mai complicate. Unii sunt împotriva guvernului ucrainean pentru că-l consideră pro-Vestul despre care cred că ne-a trădat.
Unii consideră că ucrainenii sunt manipulați de americani, alții simpatizează cu drama ucrainenilor. Toate aceste nuanțe complicate din opinia publică din Serbia sunt greu de conciliat de guvernanții sârbi.
- Mulți tineri sârbi simpatizează cu Rusia. Ce îi atrage la ea?
- În ultimii 14 ani, de la criza globală economică, din 2008, tinerii sârbi au primit doar vești proaste de la UE (criza economică, criza migranților, Brexit), iar asta le-a zdruncinat credința că Uniunea Europeană este locul pentru viitorul lor. În același timp au fost hrăniți cu o narațiune foarte clară despre marea putere numită Rusia și marele lider Putin, și la finalul zilei asta a creat un paradox.
Suntem o societate care interacționează cu Vestul în toate dimensiunile vieții de zi cu zi, socio-culturale, dar pe cealaltă parte încă are o simpatie față de Rusia.
Dar asta este în primul rând responsabilitatea guvernului. Pentru acești tineri, care au crescut după regimul Miloşevic, și nu au nicio amintire despre război, ceea ce trăiesc acum este un alt univers.
- Care sunt canalele prin care Rusia ajunge la acești tineri?
- În principal, media controlată de guvern, dar acum este foarte dificil să răstorni această paradigmă. Aici fiecare tânăr va striga cuvântul Kosovo, dar e greu de spus câți dintre ei ar lupta și ar muri pentru Kosovo. Guvernul a tot inversat narațiunile încă din 2014, din două motive: să îi mulțumească pe votanții proruși și să șantajeze Uniunea Europeană și Vestul.
Pentru că Vestul are îngrijorări că atitudinea prorusă va deveni o putere în Serbia, atunci vor închide ochii la alte conflicte domestice care să întâmplă în interiorul țării.
Disputa Kosovo, pe buzele tuturor
- Problema Kosovo este prezentă în toată societatea. Cum va fi jucat acesta în negocierile cu UE?
- Cât timp nu ai o soluție la conflictul Kosovo pe care să o vinzi către Vest, ai nevoie de susținerea Rusiei pentru a demonstra că nu renunți fără o luptă. Așa a început inițial, dar o altă dimensiune s-a adăugat: popularitatea Rusiei într-o parte a societății a însemnat că fiecare guvern sârb trebuie să facă această balanță între Rusia și Vest. A fost mereu o metodă de a lua voturile atât ale celor pro-Rusia, cât și ale celor pro-Vest.
- Ce credeți că se va întâmpla odată ce războiul se va încheia, în funcție de când și cum?
- Nu știm când acest război se va încheia, sigur că liderii sârbi vor să se încheie, dar cred că indiferent de cum se va încheia acest război, Vestul - din motive strategice și de securitate - nu va mai permite niciun „loc liber”, niciun gol, unde influența Rusiei se poate manifesta. Iar Balcanii reprezintă punctul vulnerabil.
„Uniunea Europeană a neglijat Balcanii ani întregi”
- Ce ar putea să i se reproșeze Uniunii Europene că n-a făcut, până la acest război, pentru regiunea Balcanilor?
- Au neglijat regiunea pentru foarte mult timp, iar Rusia și China sunt prezente în Balcani, pentru simplul motiv că UE nu a fost prezentă acolo într-un mod adecvat. Au fost prezenți în ceea ce privește proiectele și fondurile, dar în privința unei strategii politice serioase nu au fost acolo din, cel puțin, 2008. Asta a creat motive pentru țări ca Serbia să caute alternative în alte părți. Și poate e momentul ca acum să corecteze această atitudine, dacă nu prin aderarea la UE - nu cred că se va întâmpla în această situație - dar cred că vor exista mai multe eforturi din partea UE să se implice mai ferm în Balcani - ca proiecte economice și relații politice.
- Cum vedeți viitorul pentru Balcani și pentru Serbia în perioada imediat următoare?
- Am văzut că trupele EUFOR și-au crescut prezența în Bosnia și Herțegovina, am văzut și o prezență crescută ale trupelor KFOR în Kosovo și cred că în următoarele luni vom vedea mai multe eforturi din partea americanilor și a europenilor să atragă de partea lor toate statele din Balcani, cel puțin în termeni de loialitate față de Vest.
Și vom vedea că europenii vor aștepta ca Belgrad și alte capitale să urmeze politicile sale. Cred că Vestul va spune: dacă închidem site-uri ca Sputnik, trebuie să o faceți și voi, dacă vom investi în diversificarea energiei, probabil că va trebui să o faceți și voi, dacă vom face noi sancțiuni, va trebui să o faceți și voi. Cred că intenționează să folosească orice instrument politic pe care-l au la îndemână.
- Va fi și intenția guvernului din Serbia să urmeze această cale?
- Nu cred că președintelui Vucic îi place opțiunea asta, dar cred că cel mai probabil presiunea va fi atât de mare, încât va fi greu de refuzat.
„Percepția României în Serbia este extrem de pozitivă”
- Cum credeți că ar trebui să fie relațiile dintre România și Serbia, având în vedere și comunitatea importantă de români care trăiesc în Serbia?
- În România, aveți o vorbă că sunt doar doi vecini cu care nu ai purtat niciodată un război: Serbia și Marea Neagră. Percepția României în Serbia atât în rândul guvernului, cât și al societății în general este extrem de pozitivă. România are un anumit grad de disconfort cu privire la legăturile strânse ale guvernului sârb cu Rusia și guvernul Orban al Ungariei.
Cu toate acestea, într-un mediu european periculos, ar fi recomandabil ca două guverne să exploreze dacă există noi căi de securitate și cooperare economică, deoarece acestea sunt necesare pentru ca țările din Europa de Est să se susțină reciproc într-un mediu strategic mai volatil.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
Vezi şi locuri de vizitat în Belgrad!
