INTERVIU. Europarlamentarul german Guido Reil, care se opune intrării României în Schengen pentru că suntem „vestul sălbatic al Europei”: „Îmi cer scuze dacă am rănit sentimentele românilor”

Guido Reil, 52 de ani, a devenit un personaj în țara noastră după discursul dur de miercuri, din Parlamentul European. El a comparat România cu Vestul Sălbatic şi a spus că „Mafia poartă uniformă”. „Cum n-a fost nimeni atent când a aderat această țară la UE?”, a mai zis spus Guido Reil, în timpul unui discurs în Parlamentul European, unde a fost dezbătută aderarea României și a Bulgariei la Schengen. 

Europarlamentarul ales în legislativul european pe listele partidului naţionalist Alternativa pentru Germania (AfD) a cerut respingerea aderării României la spaţiul Schengen.

Libertatea: În discursul din Parlamentul European, aţi spus: „am cunoscut România”. Asta presupune că o știți relativ bine. Când aţi vizitat țara?
Guido Reil: O singură dată, anul acesta, în martie, când am venit din Ungaria și m-am dus spre Ucraina. Au fost cam 600 de kilometri prin Munții Carpați. Din punct de vedere al peisajului a fost foarte, foarte frumos. E un potențial incredibil. 

– În Parlamentul European ați criticat infrastructura din România. 
– Infrastructura din România arată diferit, comparativ cu cea din Ungaria, de care am fost surprins pozitiv. Și unele străzi din Ucraina arată mai bine decât cele din România, unde infrastructura părea săracă. Dar trebuie să spun și ceva pozitiv: în Carpați, rețeaua de telefonie mobilă a funcționat mai bine decât pe autostrăzile din Germania. Pentru mine călătoria asta a fost și o aventură. 

– În discursul dumneavoastră ați subliniat nivelul ridicat de corupție și de crimă organizată din România. Cunoaşteţi şi exemple? 
– Există un studiu al Centrului pentru Democrație (Zentrum für Demokratie, n.r.), unde se afirmă că, în ultimii zece ani, cam 15% din fondurile europene, adică 2 miliarde de euro, au ajuns la crima organizată. Nu s-au îmbunătățit multe în acești ani, ci s-au înrăutățit. (Pentru a fi mai convingător, Guido Reil ne-a trimis, la finalul interviului, acest articol, n.r.)

– Pe lângă acest studiu, aveți și alte exemple? 
– Există multe rapoarte despre situația de la granița dintre Bulgaria și Turcia. (În completarea răspunsului, Guido Reil ne-a trimis acest articol, n.r.)

– În 2018, un jurnalist, Ján Kuciak, a fost ucis în Slovacia, iar după investigații au fost arestați șeful poliției naționale, zeci de procurori, de judecători și de polițiști, acuzați că erau coordonați de mafie. Ca jurnaliști care scriem intens despre corupție, putem spune că niciodată în România nu s-a descoperit așa ceva. Credeți că e legitim să ne întrebăm dacă Slovacia în Schengen și România în afară poate fi un dublu standard?
– Îmi puneți întrebarea greșit! Cred că asta e cea mai bună cale și pentru Germania (ieșirea din UE, n.r.). 

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

– „Bulgaria și România nu ar trebui să fie nici în UE, nici în Schengen”, ați afirmat acum câteva zile. Care ar fi avantajele pentru cetățenii germani care v-au trimis în Parlamentul European dacă cele două țări nu ar mai fi în UE și Schengen?
– Eu vin din Ruhrgebiet (Ruhr, zonă carboniferă, n.r.). Cândva a fost inima industriei din Europa, acum e una dintre cele mai sărace regiuni din Germania. Avem cei mai săraci copii, cei mai săraci oameni. Se migrează masiv. În orașul meu natal, acum au venit mulți oameni din sud-estul Europei și cauzează mari probleme. Sunt asistați social, cer alocații pentru copiii din țara natală sau pentru copii inexistenți. Am fost politician local din partea SPD, a social-democraților, și am tot semnalat problemele, dar nu m-a ascultat nimeni. 

Sunt în Parlamentul European pentru casa mea și amintesc aceste probleme continuu. Dacă România și Bulgaria ar intra în Schengen, granițele ar fi mai greu de controlat

– Ați numit România „vestul sălbatic al Europei”. De ce o considerați astfel? 
– Cred că și regiunea mea e un vest sălbatic, pentru că trăim la limita subzistenței. Fiecare zi e mizerabilă. Se întâmplă chiar la mine acasă. Vreau să îmi cer scuze dacă am rănit sentimentele românilor. Îmi pare cu adevărat rău! 

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Discursul eurodeputatului Guido Reil în Parlamentul European

„Doamnă președintă, dragi colegi și colege. Astăzi vorbim despre aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen. Mulți germani se gândesc: uite cum e acum. Locuiesc în Germania de zece ori mai mulți români și bulgari față de acum zece ani. Acești oameni primesc deseori beneficii sociale, alocații pentru copiii din țara de origine și lucrează în sectorul cu salarii mici, în industria cărnii de exemplu. Nimic pozitiv.

Acum jumătate de an am trecut prin România în timp ce călătoream spre Ucraina și am cunoscut România. Prietenește, aș descrie România astfel: România este vestul sălbatic al Europei. Vestul sălbatic în mijlocul Europei. În Ucraina am văzut o infrastructură mai bună și mai multă ordine. Întrebarea e: Cum s-a putut întâmpla? Cum se poate ca o țară cu o asemenea infrastructură, o țară care e atât de coruptă și cu așa o infracționalitate să devină membră UE? N-a fost nimeni să vadă?, mă întrebam în timp ce o traversam. N-a fost nimeni să vadă? Se pare că nu.

Se investesc bani în țări corupte pentru ca lucrurile să devină mai bune. Nu. Aceste structuri corupte folosesc acești bani. Un exemplu e studiul Centrului Democrației. Fondurile EU sunt comparabile cu cele mai mari piețe ale crimei organizate – prostituție, trafic de droguri, combustibil ilegal. Asta aduc banii europeni – circa 2 miliarde sunt pompate în structuri criminale. Granița dintre Turcia și Bulgaria a fost ani întregi în mâinile mafiei. Înseamnă că mafia poartă uniformă! Sunt condiții intolerabile. Trebuie să terminăm cu asta. Nu avem nevoie de România și Bulgaria nici în Schengen, nici în UE”

Cine este Guido Reil? „De la munca într-o mină de cărbune, direct în Parlamentul European”

Înainte de interviu, europarlamentarul german a trimis redacţiei o scurtă caracterizare, prin care vrea să se prezinte publicului din România. În textul de prezentare, Guido Reil subliniază că provine din regiunea Ruhr, una din principalele zone carbonifere ale Germaniei, unde a lucrat timp de 33 de ani ca miner. „De la munca într-o mină de cărbune a trecut direct la Parlamentul European şi este unul dintre puţinii membri ai clasei muncitoare din PE”, se descrie Guido Reil.

Reil a urmat aceeaşi carieră ca bunicul şi tatăl său şi a devenit miner la 18 ani, după ce a terminat liceul. A fost maistru la mina Prosper-Haniel din oraşul Bottrop, landul Renania de Nord-Westfalia. Tot acolo, a fost şi lider de sindicat. 

În paralel cu activitatea din mină, Guido Reil s-a implicat şi în politică. A fost timp de 20 de ani membru în Partidul Social Democrat din Germania (SPD), din partea căruia a fost ales consilier local în oraşul Essen. A demisionat însă din partid în anul 2016 pentru a se alătura nou-înfiinţatului (2013) partid Alternativa pentru Germania (AfD), „care este foarte mult demonizat în mass-media mainstream germană”, după cum susţine eurodeputatul. 

Înainte de a fi ales în Parlamentul European, în 2019, Guido Reil s-a ocupat de popularizarea platformei AfD în regiunea Ruhr, arată un articol publicat de New York Times în anul 2018, care descrie traseul politic al lui Guido Reil şi ascensiunea partidului său. 

Tot în 2019, AfD a primit o amendă de 400.000 de euro pentru o finanțare ilegală în centrul căreia s-a aflat şi Guido Reil. Potrivit publicaţiei elveţiene The Local, liderii partidului Guido Reil şi Jorg Meuthen au primit fonduri de la agenţia de publicitate elveţiană Goal AG în 2016 şi 2017, deși partidelor politice din Germania li se interzice să primească fonduri de campanie din surse din afara UE. Amenda a fost de trei ori mai mare decât donaţiile ilegale.

„Cu AfD, Guido Reil continuă să lupte pentru oamenii obișnuiți, pentru clasa muncitoare de zi cu zi, care se trezește dimineața devreme, când afară este încă întuneric, și care menține țara în funcțiune. Aceștia suferă cel mai mult din cauza imigrației în masă necontrolate, a costurilor ridicate ale energiei și a ratelor scăzute ale dobânzilor”, arată eurodeputatul în textul de prezentare trimis redacţiei.

Ce urmează după dezbaterea din Parlamentul European

Rezoluţia dezbătută miercuri, la iniţiativa eurodeputaţilor români, urmează să fie votată la următoarea şedinţă plenară a Parlamentului European, programată între 17 şi 20 octombrie. Rezoluţia va oferi Consiliului Uniunii Europene ocazia de a pune pe agenda Consiliului „Justiţie şi Afaceri Interne” (JAI) din 8 decembrie problema aderării României şi a Bulgariei, împreună cu Croaţia, la spaţiul Schengen.

Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene va căuta ca la summitul din luna decembrie să se obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat miercuri ministrul ceh al afacerilor europene Mikulas Bek, în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

Preşedintele Klaus Iohannis și ministrul de Interne Lucian Bode au declarat, la finalul acestei săptămâni, că România pregătește o vizită a experților UE care vor verifica managementul frontierelor, cooperarea polițienească și returnarea migranților ilegali.

„În momentul acesta suntem în faza în care se pregătește o vizită a experților în România, care vor să vadă încă o dată, după 11 ani, dacă ceea ce s-a realizat atunci s-a consolidat, dacă în continuare suntem pe poziția solidă pe care noi știm că o avem. După aceea vor fi și discuțiile politice și discuția finală, care nu se va purta în Consiliu, ci în Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Acolo se ia de fapt decizia. Nu toate punctele sunt încă lămurite, dar cred că de data aceasta avem șanse mai bune decât în altă conjunctură”, a declarat Klaus Iohannis, joi, la Praga, înaintea prima reuniune a Comunităţii Politice Europene.

„Misiunea de evaluare a UE e compusă din experți din 15 state membre. Olanda nu a trimis nici un expert evaluator, deși orice stat membru Schengen putea trimite propriii experți”, a spus şi ministrul de Interne Lucian Bode, citat de G4media. 

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au exprimat sprijinul pentru primirea României și Bulgariei în spaţiul Schengen, însă oficialii olandezi nu s-au exprimat până acum în legătură cu acest subiect. Premierul olandez Mark Rutte va veni însă săptămâna următoare în România. 

Discursul eurodeputatului Guido Reil, de la minutul 8.49:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro