Mesaj enigmatic către români al Laurei Codruța Kovesi, într-un interviu pentru Libertatea: „Să continuăm împreună lucrurile bune”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un interviu acordat pentru cititorii Libertatea, Laura Codruța Kovesi a spus că ce i s-a întâmplat prin demitere a fost practic o pedeapsă pentru activitatea sa la DNA. Întrebată dacă președintele Klaus Iohannis ar fi putut să n-o demită, ea a spus că această întrebare trebuie, în mod normal, adresată acestuia, invitându-l, indirect, să răspundă la tema pe care șeful statului a evitat-o încă de ieri, când CEDO i-a dat dreptate fostului procuror-șef al DNA. Apoi, în final, ea a adresat un mesaj interesant românilor, care pare a lăsa deschis un viitor în care „să continuăm împreună lucrurile bune”.
Cuprins:
- „CEDO a stabilit că motivele revocării nu sunt credibile”
- „Nu mai contează acum ce spune și ce face Tudorel Toader”
- „O Curte Constituțională nu trebuie să judece persoane”
- „Am deranjat prin ce am făcut la DNA, prin susținerile publice”
- „Trei ani de hărțuire au fost «pedeapsa» pentru ce am făcut la DNA”
- „Parchetul European se va ocupa de fraude comise după 2017”
- Pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției de la acea dată, Tudorel Toader, a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA). El îi reproșa, printre altele, conflicte de natură instituțională și critici aduse legilor justiției.
- Președintele a refuzat să o revoce din funcție, susținând că este ”mulțumit de activitatea DNA și a conducerii” și motivele invocate ”nu au fost de natură să mă convingă”.
- Ulterior, Guvernul PSD a atacat la Curtea Constituțională refuzul preşedintelui, invocând un conflict de natură instituţională între Guvern şi şeful statului.
- Pe 30 martie 2018, Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că există un conflict instituţional între Executiv si Preşedinție. „Laura Codruta Kovesi ar fi trebuit revocată de preşedinte”, afirma atunci președintele CCR, Valer Dorneanu.
- Pe 9 iulie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare din funcţie a lui Kovesi, în baza deciziei Curţii Constituţionale. Kovesi spunea atunci: „Episodul de azi nu este o înfrângere. Corupția poate fi învinsă. Nu abandonați”
- În decembrie 2018, Kovesi a contestat la CEDO decizia de a fi revocată înainte de încheierea mandatului la DNA. Pe 5 mai 2020, a câştigat procesul. Kovesi a fost 5 ani procuror-șef al DNA și în prezent este procuror-șef al Parchetului European.
Fostul procuror-șef al DNA explică, în interviul pentru Libertatea, ce schimbări aduce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru situația revocării unui procuror-șef și arată că opiniile privind independența justiției sau modificările legislative nu sunt motive de demitere a unui șef de Parchet.
CEDO nu spune că în procedura de revocare a greșit una dintre instituțiile implicate: Ministerul Justiției – care a cerut revocarea, Curtea Constituțională – prin decizia luată privind conflictual juridic între instituții și președintele României - care a emis decretul de revocare după decizia CCR. Dar CEDO, spune Laura Codruța Kovesi, a sancționat întreaga procedură de revocare și asta ”trebuie să determine o atitudine inclusiv din partea celor care sunt menționați în hotărâre”.
Kovesi mai spune că ultimii trei ani au fost pentru ea de hărțuire și de intimidare. I-au fost deschise dosare penale, a avut acțiuni disciplinare, a avut perioade în care a primit câte o citație în fiecare zi. Dar a știut că își va găsi dreptatea la CEDO și în toată această perioadă a fost sprijinită de familie și de prietenii apropiați.
Laura Codruța Kovesi spune și ce face acum, în perioada carantinei, la Parchetul European, care va trebui să își înceapă activitatea la sfârșitul anului.
- Ați câștigat la CEDO procesul prin care ați contestat decizia de revocare din funcția de procuror-șef al DNA. Spuneați ieri că această hotărâre nu poate să rămână fără efecte. La ce vă referiți? Ce ar trebui să se întâmple după decizia CEDO?
- Ca oricare altă decizie a CEDO și aceasta este obligatorie pentru statele care participă la Convenție (n.r. – Convenția Europeană a Drepturilor Omului), deci implicit pentru România.
Statul român trebuie să găsească remediile pentru ca astfel de situații să nu se repete.
Vorbim despre două lucruri care au fost constatate de CEDO. Unul este încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că, prin decizia Curții Constituționale de revocare a mea din funcție, s-a limitat accesul la o instanță de judecată.
Așa cum spune CEDO, pe viitor, orice procuror-șef care este revocat din funcție trebuie să aibă acest drept, de a contesta o decizie de revocare în fața unui complet de judecată, deci în fața unei instanțe independente.
A doua chestiune care trebuie remediată vizează încălcarea libertății de exprimare.
Asta înseamnă că, pe viitor, statul român trebuie să ia acele măsuri ca un procuror-șef să nu mai fie revocat din funcție pentru că își exprimă opiniile cu privire la independența sistemului de justiție sau alte chestiuni care sunt de interes, așa cum au fost modificările legislative.
Acestea sunt măsurile pe care statul român trebuie să le ia pe viitor, pentru a nu mai avea situații similare.
- Curtea Constituțională ar trebui să revizuiască decizia?
- Eu nu pot comenta ce fac alte instituții. Este treaba statului român să găsească remedii și fiecare instituție trebuie să facă ceea ce CEDO a decis: să respecte pe viitor aceste drepturi fundamentale.
„CEDO a stabilit că motivele revocării nu sunt credibile”
- CEDO spune că România a încălcat drepturile dumneavoastră prin revocarea din funcție înainte de încheierea mandatului. Până la urmă, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare, după decizia Curții Constituționale. CEDO spune că revocarea dumneavoastră nu a fost una legală. E greșit dacă spunem că președintele Klaus Iohannis a încălcat legea?
- E o chestiune de nuanță. CEDO nu folosește această expresie, nu spune că o anumită instituție, președintele sau Curtea Constituțională, ar fi greșit. CEDO arată că, prin motivarea deciziei constituționale, s-a limitat accesul meu la o instanță independentă, adică nu am putut să atac decizia de revocare la o instanță și că s-a încălcat libertatea de exprimare.
Ce înseamnă această limitare? Curtea Constituțională, atunci când a motivat decizia, a spus că eu aș putea să atac decretul doar pentru condiții de legalitate. Să luăm un exemplu: dacă președintele României ar fi semnat decretul și ar fi greșit data sau în loc de decret ar fi intitulat actul ca fiind altceva. Acestea erau condiții de legalitate.
Dar ceea ce CEDO reproșează este faptul că nu am avut posibilitatea să atac această decizie la o instanță, care să verifice dacă sunt întrunite condițiile pentru revocare, condițiile legale de revocare, să vadă dacă sunt motive obiective și trebuie să fiu sau nu revocată din funcție. Asta este ceea ce CEDO a stabilit că s-a greșit.
În al doilea rând, CEDO a stabilit că motivele care au stat la baza revocării, cele care sunt înscrise în propunerea ministrului Justiției, nu sunt motive credibile și că există o legătură de cauzalitate între opiniile pe care eu le-am exprimat în mod public și motivele revocării.
Acestea sunt greșelile, dacă e să le numim așa, identificate de CEDO.
- Sunt aproape doi ani de la momentul revocării dumneavoastră. Gândind la rece, credeți că președintele Klaus Iohannis ar fi putut să nu vă revoce?
- Eu niciodată nu am comentat situații ipotetice, ce ar fi putut să facă cineva sau nu ar fi putut să facă. Nu am comentat acest lucru nici în momentul în care a fost publică decizia de revocare, nici când s-a publicat decretul de revocare. Asta cred că fiecare trebuie să explice ce face, eu pot să explic doar ce am făcut eu și la ce m-am gândit eu.
Întreaga procedură este, într-un fel, sancționată de CEDO, în motivare arătând unde s-a greșit. Cu excepția Consiliului Superior al Magistraturii, unde, spune CEDO, că mi-am putut face apărarea, am putut prezenta argumente, iar CSM a emis un aviz în care a criticat motivele de revocare.
Ce-ar fi putut să facă fiecare, cred că trebuie să răspundă fiecare la întrebarea asta. Nu sunt eu în măsură să răspund ce-ar fi putut sau nu ar fi putut să facă alte persoane.
- Cum ar fi arătat lucrurile dacă ați fi putut ajunge în fața unui complet de judecată?
- Cu siguranță aș fi avut parte de un proces în care aș fi putut să mă apăr, aș fi putut să prezint probe în apărarea mea.
Aș fi putut să demontez foarte ușor, așa cum am făcut și în fața Consiliului Superior al Magistraturii, toate motivele care au stat la baza revocării, pentru că unele dintre ele nici măcar nu existau în realitate. Și, cu siguranță, dacă ar fi existat o decizie a unui complet de judecată, atunci nu aș fi putut să invoc încălcarea unui drept și să fac această acțiune la CEDO.
„Nu mai contează acum ce spune și ce face Tudorel Toader”
- Fostul ministru al Justiției a declanșat procedura de revocare a dumneavoastră. După decizia CEDO, moral, profesional vorbind, este în regulă ca Tudorel Toader să mai fie membru al Comisiei de la Veneția?
- Nu m-a interesat și nici nu mă interesează ce face fostul ministru al Justiției. Nu comentez ce decizii urmează să fie luate cu privire la această situație.
- Aveți să îi spuneți ceva lui Tudorel Toader?
- Nu am ce să îi spun. Nu a contat nici ce a spus când am făcut acțiunea Îmi amintesc că a spus atunci că nu am nicio șansă să câștig la CEDO. Deci, cu atât mai mult nu contează acum ce spune și nici nu mă interesează ce spune. Nu am nimic să îi transmit.
„O Curte Constituțională nu trebuie să judece persoane”
- Cum credeți că stă acum Curtea Constituțională la capitolul credibilitate, după decizia CEDO?
- Asta cred că trebuie să decidă Curtea Constituțională ce are de făcut pe viitor și cum stă la capitolul credibilitate.
Decizia CEDO, luată în unanimitate, este într-un fel o decizie istorică, pentru că, în primul rând, restabilește independența procurorilor.
Constată că au fost încălcate în fața unei proceduri, în fața Curții Constituționale, două drepturi fundamentale ale unei persoane.
Cred că ceea ce hotărârea CEDO mai spune este că o Curte Constituțională nu trebuie să judece persoane, ci principii.
Cred că această hotărâre a CEDO este o decizie istorică pentru că prima dată, cel puțin în România, stabilește că instanța constituțională a încălcat drepturile fundamentale ale unei persoane.
Asta cu siguranță trebuie să determine o atitudine inclusiv din partea celor care sunt menționați în această hotărâre.
- Ar trebui să demisioneze Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale?
- Demisia este o decizie personală, nu comentez.
„Am deranjat prin ce am făcut la DNA, prin susținerile publice”
- Vă așteptați la decizia CEDO? Ați crezut că veți câștiga?
- Dacă nu aș fi crezut, nu aș fi promovat acțiunea. Din momentul în care am văzut decizia Curții Constituționale și am citit motivarea, am știut că drepturile mele au fost încălcate, am văzut că mi se limita dreptul de a accede la o instanță de judecată.
A fost foarte clar pentru mine, din momentul în care s-a făcut propunerea de revocare, că are la bază doar munca pe care am desfășurat-o în DNA, pentru că am deranjat, dar mai ales pozițiile publice pe care le-am avut. Așa este intitulată acea propunere de revocare, așa și începe, cu susținerile publice pe care le-am avut în calitate de procuror-șef al DNA.
Am fost foarte convinsă în acest demers, am făcut acțiunea, am motivat-o, am depus toate probele pe care le-am considerat necesare.
Speram într-o decizie favorabilă, pentru că am crezut foarte mult, am citit foarte mult practica CEDO.
Eram convinsă că în cele din urmă voi obține o soluție prin care se va dovedi că am avut dreptate.
„Trei ani de hărțuire au fost «pedeapsa» pentru ce am făcut la DNA”
- Cum ați trăit anul 2018, momentul, revocării și după acel moment?
- Aș putea spune cum am trăit în ultimii trei ani, pentru că toată această campanie de hărțuire și de intimidare a început din vara anului 2017.
Au fost multiple verificări din partea Inspecției Judiciare, acțiuni disciplinare. Au fost deschise dosare penale. Au fost săptămâni în care în fiecare zi primeam câte o citație și trebuia să mă duc de la o instituție juridică la alta.
Chiar și după momentul revocării, aceste hărțuiri au continuat, dar au fost, cu ghilimelele de rigoare, o pedeapsă pentru munca pe care am depus-o în DNA. Mi-am asumat, în momentul în care am fost numită șef la DNA, am știut că dacă o să facem treabă și o să facem dosare, anumite persoane o să fie deranjate.
Până la urmă, eu am crezut în tot ceea ce am făcut, în toată această campanie am fost susținută foarte mult de familia mea, de prietenii apropiați. Am fost convinsă că niciodată nu am încălcat legea și tot ce am făcut a fost corect.
Am fost convinsă că până la urmă adevărul iese la iveală. Nu a fost o situație ușoară, dar cred că a fost important să fim consecvenți în demersurile pe care le-am început și să avem răbdare să se rezolve totul, să nu abandonăm.
- Ce se întâmplă acum la nivelul Parchetului European, cum vă desfășurați activitatea în vreme de coronavirus?
- De la jumătatea lunii martie, a fost declarată și la Luxemburg starea de urgență. Sediul Parchetului European este la Luxemburg. Nu avem un colectiv foarte mare, suntem 16 – 17 persoane. Lucrăm de acasă, de la jumătatea lunii martie, folosim anumite aplicații pe internet pentru video și teleconferințe.
Pregătim tot ce este necesar să înceapă EPPO (Parchetul European) activitatea la sfârșitul anului, așa cum a fost programat.
Am făcut și proceduri de recrutare în online. Avem și întâlniri online cu reprezentanții altor instituții și sperăm ca după 25 mai să începem să mergem din nou la birou și să lucrăm împreună, față în față.
„Parchetul European se va ocupa de fraude comise după 2017”
- Există deja date concrete în legătură cu abateri de la lege care au avut loc până acum?
- Este important să spun câ în acest moment nu investigăm dosare, nu avem înregistrate dosare. Dacă există anumite plângeri care se fac și vizează competența EPPO, ele sunt transmise instituțiilor competente.
Până când EPPO nu va începe activitatea, nu o să fim în măsură să investigăm dosare penale.
În acest moment, avem mai mult activități administrative și de organizare. Pregătim un regulament intern, regulile interne care urmează să fie adoptate de Colegiu.
Toate faptele care vor fi de competența Parchetului European și sunt comise după anul 2017 sunt în competența EPPO. Deci, implicit dacă în această perioadă se comit fraude cu fonduri europene sau fraude cu daune mai mari de 10 milioane de euro, aceste fapte vor fi în competența Parchetului European.
- Ce mesaj aveți pentru pentru magistrați?
- Le spun să nu abandoneze, în continuare, să fie încurajați de hotărârea pe care CEDO a luat-o ieri.
Este o hotărâre care întărește statutul magistraților, independența justiției, nu doar în România, ci în Europa.
Magistrații să își facă treaba și să fie curajoși, profesioniști în ceea ce fac.
Tuturor românilor le doresc răbdare, să trecem peste această perioadă și să continuăm împreună lucrurile bune.
